Un atelier de lucru pentru un grup de  studenți masteranzi  „Managementul Patrimoniului Cultural” din cadrul Universității  de Stat din Moldova, a avut loc la data de 09 decembrie 2023 în incinta muzeului de etnografie din satul Crocmaz. La eveniment au participat studenții facultății de istorie și filosofie, anul I și II, însoțiți fiind de dl Băț Mihail, profesor universitar.

Workshop-ul a fost concentrat pe un anumit aspect „Economie și cultură”cu tematica Legendele ne duc la Crocmaz, în special studenții dorind să învețe lucruri noi despre o anumită subcategorie a unui domeniu larg, fiind disponibile mai multe module separate. În cadrul activității de către participanți au fost abordate  subiectele: Anul 2023 în activitatea muzeului/proiecte realizate, lecții învățate și planuri de viitor/relația cu comunitatea locală/ relația cu autoritățile publice locale/uzura patrimoniului cultural și natural/excursie ghidată prin colecțiile muzeului/ vizitarea atracțiilor turistice din localitate.

De către  familia Ilie și Eugenia Clașevici, fondatorii muzeului de etnografie din satul Crocmaz, profesori de specialitate, a fost argumentată necesitatea pregătirii viitorilor pedagogi privind dimensiunea interculturală, importanța dezvoltării capacității elevilor de a recunoaște diversitatea în variatele ei forme; esența procesului de formare  a competenței de comunicare; strategii specifice domeniului; modalități, reușite și nereușite; au dat sfaturi necesare viitorilor profesori  – interacționarea cu celălalt – exersarea unor situații foarte similare vieții reale ca:  pedagogia de patrimoniu și parteneriatul muzeu-școală; elaborarea și implementarea proiectelor, atragerea de investiți în dezvoltarea instituției muzeale  realizate pe parcursul anilor 2014 – 2023 cu referire la iluminare/schimbul ferestrelor/vitrine noi pentru exponate/încălzirea cu gaze/acoperiș renovat, etc., apoi  scopul  proiectului  anului 2023 “Acasă la origini” inițiat de către comunitatea „Șezătoarea Basarabiei”, membră fondatoare a comunității și angajată la maib, Cristina Dan, studenta Universității de Stat din Moldova, pasionată pentru arta brodatului cămășilor cu altiță,  prezentă la eveniment, a  pus la dispoziție doritorilor din satul Crocmaz, materiale gratuite și informație utilă despre cămașa cu altiță care ascunde în sine un întreg univers, despre structura cămășii,  confecționarea/brodarea propriei cămăși, oferind detalii despre semnificația motivelor cu nuanțe patriotice profunde.

Uzura patrimoniului cultural și natural, modulul cel mai discutat unde au fost foarte activi participanții, exprimându-se o varietate mare de tehnici ce pot fi utilizate la un nivel mai mare. Factorii care  contribuie la uzura patrimoniului cultural și natural, sunt: lipsa personalului necesar unei bune funcționări a unității/lipsa cooperării dintre instituții guvernamentale de diferite nivele/lipsa   asigurării mecanismului economico – financiar necesar pentru activitățile muzeului/lipsa spațiilor destinate instituțiilor muzeale/lipsa încăperilor destinate păstrării patrimoniului, dar și necesare pentru amenajarea de ateliere de restaurare/lipsa tehnologiilor informaționale/lipsa publicului/lipsa marketingului interactiv (publicitate).

În acest context, dl Băț Mihail, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova, a punctat, că rolul profesorului este redus la minim în metoda workshop-ului, trainerul este mai mult un facilitator decât un profesor și că prima vizită la sud-estul țării la o instituție atât de frumoasă ca muzeul din Crocmaz la lăsat fără cuvinte, tot scriind și notând într-un caiet despre tot ce se desfășura în jurul  domniei sale mulțumind  frumos pentru colaborare, pentru contribuția, dăruirea și profesionalismul gazdei muzeului în speranța ca acest atelier prosper să continue. De asemenea, ne dorim cu studenții, să mai organizăm în anul viitor partea a doua a workshopu-lui, în urma căruia va fi editată o broșură despre metoda de învățare/predare/în mod special, conștientizarea faptului că fiecare dintre studenți, devenind cadru didactic, ar trebui să fie format  pentru realizarea  educației interculturale a elevilor. Cu toate acestea domnul profesor universitar   s-a expus asupra motivării membrilor comunități pentru a  fi mândri și a avea grijă de moștenirea ce le-a fost lăsată de strămoși;  folosirea  metodelor creative și inovatoare în procesul de valorificare a patrimoniului; prezența unei viziuni comune a tuturor actorilor implicați de la toate nivelurile și din toate instituțiile publice privind necesitatea în educația pentru patrimoniu; utilizarea abordărilor pedagogice novatoare. Este nevoie  de o adevărată  campanie generală de educație a populației și a diverșilor factori de administrație, ca treptat în societate să se creeze o mentalitate corectă în ceea ce privește patrimoniul și memoria istorică. Problema atragerii publicului în muzee există în toate țările lumii, iar pentru Republica Moldova aceasta a devenit o problemă stringentă, care cere  soluționare cât mai urgentă, de ce nu strategii manageriale în vederea readucerii publicului către muzeu.

Participanții evenimentului au demonstrat activism și toleranță, loialitate și colegialitate (mă refer că două familii de studenți au binevoit să facă un drum lung alături cu ei și copilașii mici de 2-3 anișori), iar rezultatul aplicării exercițiilor relevă că studenții  apreciază importanța  bunelor practici de cercetare, protejare, expunere și interpretare în domeniu, pentru a contribui la modernizarea   muzeelor. Vizitând colecția muzeului grupul de studenți foarte atent studiau exponatele care vorbeau de la sine, fără a ghida, ca apoi să auzim cum dialogau în jurul exponatelor, precum că sunt mărturii originale reprezentative atât istorico-documentare cât și istorico-artistice, că aceste bunuri pun în valoare particularitățile satului Crocmaz în decursul devenirii sale istorice.

Direcția cultură, tineret, sport și turism Ștefan Vodă a mulțumit grupului de studenți masteranzi și domnului profesor universitar  de vizita și interesul manifestat față de patrimoniul cultural și natural al raionului. Accentuând importanța acestei activități, s-a abordat opțiunea, în special pentru o gestiune corectă a patrimoniului este necesară evaluarea, bunurile culturale sunt o parte a avuției naționale și ele au o anumită valoare nominală, este o problemă de cercetare științifică și apoi de execuție. Este nevoie de un program educațional de patrimoniu. Anume  prin educație trebuie să ne asigurăm că, în viitor, vor exista atât mecanismele administrative, cât și cele economice care să genereze interesul de a perpetua o parte-și nu cea mai lipsită de importanță din cultura națională, care este patrimoniul cultural. Nu putem să apreciem semnificația patrimoniului, să protejăm și să valorificăm moștenirea culturală fără a avea o educație de calitate într-un mediu deschis și accesibil. Este important ca în procesul de educație, copii și adulții să cunoască cele mai importante obiective de patrimoniu ale localității, raionului,  să conștientizeze că în fiecare  comunitate există elemente și valori de patrimoniu care trebuie identificate și păstrate și să înțeleagă beneficiile și provocările privind protejarea bunurilor publice în contextul turismului  agresiv, a calamităților naturale, a riscurilor de distrugere etc.

Valentina Uța, șefa DCTST