Festivalul regional ,,Portul Popular – mărturie a identității”
a marcat cea de-a II-a ediție
Identitatea nu se pierde – ea se trăiește, se simte, se poartă și ne unește, indiferent de timp și spațiu.
Pe 20 iulie 2025, satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă, a devenit centrul region
al al tradiției autentice, găzduind cea de-a doua ediție a Festivalului „Portului Popular – mărturie a identității”. Organizatorii – Direcția cultură, tineret, sport și turism Ștefan Vodă, în parteneriat cu Primăria comunei Feștelița, sub egida Consiliului raional Ștefan Vodă, au reunit colective artistice, meșteri populari și iubitori ai valorilor tradiționale, într-o manifestare de excepție a patrimoniului cultural viu.
Au participat reprezentanți din localitățile raionului, precum și din afara acestuia, consolidând legătura între regiuni în promovarea patrimoniului cultural.
Gospodarii din sat au întâmpinat sărbătoarea cu aleasă grijă și profund respect față de tradiție, împodobindu-și porțile și prispele caselor cu obiecte etnografice pline de poveste. Covoarele, țesute cu migală de mâini harnice, au fost așternute cu mândrie, purtând în firul lor simboluri străvechi și culori vii. Prosoapele cusute cu motive tradiționale au fost agățate cu grijă deasupra porților, alături de icoane vechi – păstrate cu sfințenie din generație în generație – și de obiecte gospodărești ce odinioară făceau parte din viața de zi cu zi.
Pentru început, organizatorii au invitat participanții să pășească în universul autentic al trecutului, dându-și întâlnire la Casa Țărănească Muzeu etnografic al Satului, unde fiecare a revenit, cu emoție, la rădăcini, simțindu-se parcă în casa bunicilor sau a părinților. Atmosfera a fost animată de mini-înscenări ale activităților cotidiene țărănești, readucând la viață gesturi simple, dar pline de semnificație – de la torsul lânii și țesutul la război, ghilitul prosoapelor, până la confecționarea uneltelor de muncă.
În ogradă (cum se zice prin partea locului), plini de voie bună, copiii s-au jucat așa cum o făceau altădată cei de vârsta lor, uitând pentru o clipă de telefoane și ecrane. Zburdalnici și curioși, au redescoperit farmecul jocurilor de grup – „De-a pietricelele”, „Bâza-bâza”, „” – care altădată umpleau ulițele satului.
Apoi a urmat un impresionant alai al costumului popular, fiecare colectiv ilustrând prin port, gest și simbol unicitatea zonei de proveniență. Pe scena amenajată în parcul din Feștelița au evoluat cu pasiune formațiile folclorice: „Țărăncuțele” (s. Palanca), „Străbunii” (s. Volintiri), „Frunze de dor” (s. Ermoclia), „Tălăncuța” (s. Hagimus, r. Căușeni), formațiile de fluieriști „Lăstărașii” (s. Carahasani) și „Doruleț” (s. Volintiri), fanfarele „Pavel Grec” (s. Ermoclia) și „Flux” (s. Hagimus, r. Căușeni), ansamblul vocal „Mugurașii” (s. Olănești), teatrul de modă „Grația Liux” de la Casa de Creație pentru Copii și Tineret, precum și ansamblul vocal „Ciobrucianca” (s. Ciobruci, r. Slobozia).
Publicul a fost încântat și de prestația soliștilor: Răzvan Beșleaga (fluier), Denis Muntean și Laura Calalb (s. Căplani), Mihaela Glavan și Iraiada Bursuc (s. Ștefănești), feștelițenii Augustina și Constantin Ciubotaru (voce și nai), care au adus o notă de sensibilitate și energie artistică.
Un punct de atracție aparte a fost expoziția de meșteșuguri tradiționale, unde meșterii populari au împărtășit cu drag din priceperea și pasiunea lor. Printre participanți s-au numărat: Olga Gîrjeu (s. Feștelița), Galina Covalenco (s. Palanca), Ludmila și Vasile Pisarenco (s. Olănești), Natalia Gaugaș (s. Volintiri), Vasilisa Maxian (s. Căplani), Mihail Gotca (s. Carahasani), Tatiana Barbăneagră și Valentina Roșca (s. Tudora), Larisa Nastas și Tudor Pralea (s. Mândrești), Nadejda Cioban și Maria Rusu (s. Căinari), Valeriu Cotorobai (s. Todirești, com. Chetrosu, r. Anenii Noi), Victor și Tamara Mîțu (s. Chiștelnița, r. Orhei), IeMelanie (Chișinău).
Parcul „Cebotari” s-a transformat într-un veritabil muzeu viu al culturii tradiționale, cu costume populare, țesături, obiecte și podoabe autentice.
Deschiderea festivă a fost marcată de intervențiile încărcate de simbolism ale primarului Nicolae Tudoreanu și ale consilierului raional Oleg Gherman. Primarul a subliniat importanța păstrării și promovării portului popular ca simbol viu al identității naționale, iar consilierul raional a oferit un mesaj poetic din creația proprie, accentuând legătura esențială dintre generații în transmiterea tradițiilor.
Atmosfera caldă și plină de mândrie a reflectat angajamentul comunităților pentru păstrarea și cultivarea rădăcinilor identitare – tinerii și vârstnicii purtând cu demnitate portul popular, dovadă că moștenirea culturală continuă să fie vie și relevantă.
Talentata și deosebită prin carisma sa, moderatoarea evenimentului, Livia Onici din s. Tudora, a ghidat festivitatea cu profesionalism și sensibilitate, armonizând cuvântul cu spiritul autentic al sărbătorii.
Festivalul „Portul Popular – mărturie a identității” a depășit granițele unui simplu eveniment, devenind o punte vie între generații și etnii, o scenă autentică a tradiției, consolidând comunitățile prin cultură, prețuirea rădăcinilor și dorința de a duce mai departe esența identității noastre locale și regionale. Iar Feștelița, într-o lume care se schimbă rapid, a arătat că rădăcinile noastre sunt adânci, frumoase și pline de sens.
Lia Banari, șefa DCTST
