Frontiere
Raionul Ştefan Vodă este amplasat în partea de sud-est a Republicii Moldova la o distanţă de 100 km. De la mun. Chişinău între 29°24´-30°09´ longitudine estică şi 46°34´-46°24´ longitudine nordică cu o altitudine maximă 194 m. în s. Ermoclia şi 0 m. în lunca râului Nistru (sistemul de Marea Baltică de înălţimi). Raionul să învecinează în partea de nord-vest cu raionul Căuşeni, în partea de nord-est cu raionul Slobozia şi Ucraina şi din partea de sud cu Ucraina. Lungimea hotarului a raionului constituie 277,56 km. Din care: cu Ucraina – 166,65 km, cu raionul Căuşeni – 42,81 km şi cu raionul Slobozia 68,1 km. Lungimea hotarului raionului pe râul Nistru constituie 126,82 km.
Suprafaţa
Raionul ocupă suprafaţa de 99,838 ha, ce constituie 4,1 procente din toată suprafaţa a Republicii Moldova.
Reţeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică este dezvoltată şi prezentată de râul Nistru din partea de nord a raionului şi din râuri Sarata, Copceac, Bebei, Jalair, Hadjider, Căplani şi Raptuza cu o mulţime de afluente care traversează raionul din nord la sud şi se revarsă în limanurile Mării Negre şi râul Ştubei – afluent râului Nistru. În teritoriul raionului sunt amplasate 99 bazine acvatice artificiale cu o suprafaţă totală de 1648 ha.
Suprafaţa împădurită
Suprafaţa împădurită este de 9571 ha. Gradul de împădurire constituie 9,6 procente din suprafaţa totală a raionului (în comparaţie cu 13,6 procente pe republică), din care 8494 ha – păduri, 893 ha – fâşii forestiere şi 184 ha – plantaţii de tufari şi arbuşti.
Zăcăminte naturale
Zăcăminte minerale sunt prezentate în raion de lut, nisip şi piatră. În teritoriul raionului sunt descoperite 17 cariere cu o suprafaţă totală de 51,35 ha, din care 40,04 ha sunt utilizate.
Clima
Climatul raionului moderat–continental este caracterizat de o iarnă caldă şi scurtă şi o vară călduroasă, îndelungată.
Factorii pozitive sunt prisosinţa luminii şi căldurii, îndelungarea perioadei calde şi iarnă moale, negative – secetă, vânturi şi bruscă schimbare a timpului, mai ales primăvara.
Raionul este aflat într-o zonă neîndestulător de umedă, cantitatea medie anuală a umezelii constituie circa 440 mm. Majoritatea ploilor decad pe perioada primăvară–vară, în majoritate în modul de ploi abundente.
În teritoriu raionului predomină vânturi din sectorul nord-vest şi nord, temperatura maximă a cei mai călduroase luni (iulie) este de +36°C–+38°C şi cei mai rece luni (ianuarie) – -15°C.
Relieful
Relieful raionului este variat, preponderente fiind câmpiile şi povârnişurile, iar teritoriul raionului poate fi împărţit în trei zone:
Zonă nistreană
Este alături nemijlocit de râul Nistru şi este prezentată de lunca largă a râului. Trecerea din luncă râului în terasă a Nistrului este semnificativă, prezentată de pante abrupte cu rigole frecvente.
Zona câmpiei de sud nistreană
Este caracterizată cu un relief mai complicat şi prezentată prin câmpie brăzdată. Platoul bazinelor hidrografice este tabular, cu pante domoale şi lungi.
Zona – altitudinea nistreană.
Relieful zonei poate fi caracterizat ca creste, văi şi ravene de relief. Este compus din sisteme de creste lungi, cu contururi foarte moi cu ravene plate. Forme de relief predominante sunt diverse pante.
Soluri
Solurile raionului sunt prezentate în majoritatea sa de cernoziomuri obişnuite – 23360 ha, carbonatice – 40300 ha, soluri aluviale – 8000 ha şi alte tipuri de soluri. Calitatea solurilor (bonitate) medie pe raion constituie 62 de grade.
Gradul de eroziune a solurilor
Terenurile agricole ale raionului după gradul de eroziune sunt prezentate în felul următor:
Erodate slab – 14573 ha
Erodate moderat – 7969 ha
Erodate puternic – 2417 ha
Gradul de eroziune a terenurilor agricole constituie 31,6 procente în comparaţie cu 34,9 procente pe republica, totodată terenuri erodate puternic constituie 3,1 procente în comparaţie cu 4,5 procente pe republică.
Resurse funciare
Suprafaţa totală de terenuri – 99838 ha
Terenuri proprietate publica a statului – 9514 ha
Terenurile proprietate publica a unităților administrativ-teritoriale – 19429 ha
Terenurile aflate in proprietate privată – 70895 ha
Terenuri agricole – 78411 ha, inclusiv:
teren arabil – 58088 ha, pârloagă – 2401 ha
Plantaţii multianuale – 10501 ha, inclusiv:
livezi – 3691 ha,vii – 6283 ha, alte plantaţii multianuale – 527 ha
Păşuni – 7421 ha, plantaţii forestiere – 9571 ha, mlaştini – 901 ha, apă – 3892 ha, inclusiv iazuri – 1643 ha
Drumuri şi străzi – 3556 ha
Construcţii – 1816 ha
Alte terenuri – 1691 ha, inclusiv: râpi – 120 ha, alunecări de terenuri – 96 ha.