Prin Ucazul Prezidiumului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, din 23 decembrie 1964 de rând cu mai multe raioane noi a fost format şi raionul nostru Suvorov, cu centrul în fostul sat Biruinţa. La 30 decembrie a aceluiaşi an a avut loc prima sesiune organizatorică a Sovietului raional de deputaţi ai oamenilor muncii şi toate organizaţiile raionale şi-au început activitatea.
Prima construcţie — 4 barăci, folosite ca cămine până în anii 1972.
Prima groapă de fundație a fost săpată pentru casa-bloc locativă de pe strada Libertăţii,4.
Primele obiecte de menire socială: edificiul Comitetului Executiv, poşta, hotelul, şcoala. Concomitent cu formarea raionului s-a început şi o largă construcţie. lată ce scria ziarul «Советская Молдавия» din 22 iunie 1965: „Mai bine de jumătate din tot colectivul DK-53, care lucrează la construcţia orăşelului Suvorov o constituie tineretul. Aici lucrează oameni din Ucraina, Moldova şi Rusia. Trăiesc în corturi şi vagoane. Cu răbdare înfruntă toate incomodităţile de trai şi alte greutăți”.
Începând cu anul 1965 toate realizările sunt legate de clasa muncitoare. Ea a educat în rândurile sale mulţi fruntaşi, printre ei fiind Cumatrenco Teofan, Vidraşco Raisa, Malachi Grigore, Grigoriev Vasile, care la timpul său fiecare din ei s-a manifestat din plin.
Asociaţia intergospodărească „KCO” şi coloana mobilă mecanizată-24 într-un scurt timp au construit în raion 56 blocuri locative, 26 şcoli, 24 grădiniţe-tip de copii, 14 case de cultură, două fabrici avicole, 7 complexe de creştere a porcinelor, 2 complexe de creştere a vitelor mari cornute etc.
În anul 1981 în centrul raional au apărut gazele naturale. Pe parcurs au fost gazificate 12 localităţi ale raionului cu 7277 de abonaţi. In prezent continuă construcţia gazoductului branşament Ştefan Vodă – Palanca de la care se vor alimenta cu gaze naturale încă 12 localităţi ale raionului.
Dacă mai înainte nici vorbă nu putea fi despre industria prelucrătoare raională, apoi în anul 1965 întreprinderile industriale din raion fabricau producţie globală în sumă de 18 mln rub. Pe când peste 20 ani – producţie globală de peste 47 mln rub. Numai industria de vinificaţie din raion producea în fiecare an până la 3 mln 990 mii decalitri vin. Pe baza secţiei din Olăneşti pentru prelucrarea mazării verzi şi tomatelor, în 1965 producea 7,4 mln borcane, în 1984 -75 mln borcane.
Pe parcursul acestor decenii mari schimbări au avut loc în producţia agricolă a raionului. lată unele date: anul 1965 recolta de grâu de toamnă constituia 23,4 chintale, de porumb 18.20 chintale, tutun – 14 chintale, legume 140 chintale la ha. Producţia globală agricolă a constituit 21 mln ruble. În 1984 producţia globală agricolă a spoit mai bine de 5 ori şi a constituit 105 mln ruble.
La sat au crescut mulţi adevăraţi agricultori, în activitatea de muncă a cărora tot mai des se evidenţiază inovaţia, adevăratele talente şi capacităţi ale oamenilor noştri. Aceștia sunt: Eroii muncii socialiste Simion Lungu, Simion Armeanic, Tudor Pronoza; conducătorii de brigăzi Ion Palii şi Petru Cerniciuc; legumicultorii Nicolae Cacean şi Ion Moraru; viticultorii Ion Şchiopu şi Tamara Ceban; tutunarii Ion Crisman şi Ion Tulumari; crescătorii de animale Musteaţă, Juvală, Nigai, Lutenco şi mulţi, mulţi alţii, care au fost şi sunt mândria raionului.
Anume ei şi încă mulţi alţii au ridicat agricultura, au făcut totul pentru ca localităţile noastre, în general raionul, să devină un ţinut înfloritor. Fără aşi cruţa timpul, uneori şi sănătatea, munceau cu abnegaţie, pentru ca la termenul stabilit să dea în exploatare o nouă secţie sau un bloc locativ, să crească o roadă bogată de culturi agricole, să obţină adaosuri mari în greutatea porcinelor, bovinelor, păsărilor etc.
Cei care au pus temelia şi au participat la prosperarea raionului sunt: Simion Lungu, Simion Armeanic, Tudor Pronoza – Eroii Muncii Socialiste, Alexandr Mezențev, Vasile Țaran, Grigore Obuh – președinți ai executivului raional, Ion Palancean, Eustafie Cebotaenco – vicepreședinți ai executivului raional, Samoil Bahmutari – secretarul executivului raional, Dumitru Zidu, Mihail Cociu, Tudor Coval – secretari ai comitetului raional de partid; Avram Malachi, conducător de gospodărie, Claudia Turceaninova – șef secţie evidenţă a comitetului raional de partid; Valentin Oprea – șef secţie de planificare; Vladimir Nemiş – primul secretar al comsomolului, ulterior – şef de secţie la comitetul raional de partid; Ivan Jelezco, șeful cancelariei a comitetului raional de partid; Zahar Mazurov, preşedintele comitetului controlului norodnic; Nicolai Petrov – șeful reţelei cinematografice raionale; Mihail Pascal, redactorul ziarului „Steaua roşie”; Simion Haret – șeful secţiei cultură; Nicolae Marchin – comisarul militar; Vasile Grigoriev – -comisar de poliţie; Filip Dorofeev – procurorul raionului; Nicolae Nacu, Marc Trofimov – șefii inspectoratului de învăţământ; Ştefan Tudorean – șeful bibliotecii comitetului raional de partid; Pavel Sirotenco – medicul-şef al raionului şi mulţi alţii.
În anul 1965 în cadrul direcţiei de învăţământ activau 7 specialişti, şef fiind dl Nicolae Nacu. Cu procesul instructiv-educativ erau cuprinşi peste 14 mii de elevi din 35 şcoli de cultură generală şi mai activau 3 instituţii extraşcolare, 2 case de pioneri şi o şcoală sportivă. Toate instituţiile erau deservite de un colectiv pedagogic raional în număr de 888 persoane.
Garanţia succesului este profesionalismul, operativitatea, iniţiativa şi responsabilitatea administraţiilor publice locale de nivelul 1 şi II, a tuturor locuitorilor raionului nostru. Mult s-a făcut în vederea amenajării localităţilor raionului. Dacă în 1964 numai s. Olăneşti avea comunicaţie de şosea cu alte raioane, astăzi toate satele dispun de acestea. Orăşelul Ştefan Vodă s-a transformat într-un centru raional frumos, bine amenajat, care participă cu succes la multe concursuri republicane.
Din cele 77 instituţii culturale, care activau în anii 80 actualmente funcţionează 64. În pofida greutăţilor cei 178 angajaţi în cultură muncesc întru renaşterea şi valorificarea creaţiei populare, a folclorului autentic, a meşteşugurilor tradiţionale, ameninţate dispariţiei, a datinilor şi obiceiurilor de sărbătoare. Merită cuvinte de mulţumire Stepanov Serghei, Bezusenco Andrei, Petrova Maria, Lâsenco Anatol, Cojocaru Valentina şi mulţi alţii. Cu succes activează instituţiile culturale din Cioburciu Volintiri, Crocmaz, Ştefan Vodă, Tudora, Ermoclia, şcolile de arte „Maria Bieşu” şi Olăneşti; muzeele ţinutului natal din satele Răscăieţi, Cioburciu, Crocmaz, muzeul „Memoriei Poporului” şi Muzeul Verde din or. Ştefan Vodă.
La straja sănătăţii locuitorilor raionului stau 131 medici şi 405 lucrători medicali de calificaţie medie.