Reactualizarea valorilor autentice ale înaintașilor, a istoriei poporului și plaiului natal permite generațiilor următoare să-și făurească un viitor mai sigur și cu mari perspective. Raionul Ștefan Vodă poate afirma, cu toată certitudinea, că are un potențial intelectual bogat – făuritorii și băștinașii ținutului său. În raion s-au născut multe personalități de vază, doctori în științe, oameni de cultură, medici și conducători iscusiți de întreprinderi și instituții de stat.
Evident, numărul oamenilor despre care s-ar putea scrie multe cuvinte frumoase este mare. De aceea prezentăm doar câteva personalități de pe meleagurile noastre, care au dus în lume faima raionului Ștefan Vodă prin realizările lor excepționale.
Primadona Maria BIEȘU
Artistă a Poporului, Laureata a Premiilor de Stat, profesor universitar, academician, „Doctor Honoris –Causa”, Cavaler al „Ordinul Republicii” și deținătoarea Ordinului Național „Steaua României”
Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în satul Volintiri, județul Cetatea Albă, România (azi satul Volintiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova), în familia lui Luca și Tatiana Bieșu. Talentul muzical și dragostea pentru cântec le-a moștenit de la mama, cea mai bună cântăreață în satul natal. Și oriunde s-ar fi aflat Primadona, întotdeauna cu mândrie vorbea de satul de baștină Volintiri, de raionul Ștefan Vodă.
Gheorghe GHIDIRIM
Academician, doctor habilitat în medicină, profesor universitar născut la 22 aprilie 1939 în comuna Palanca, Olănești, județul Cetatea Albă, România. După absolvire cu mențiune a școlii de șapte clase din satul natal (1953), își face studiile la Colegiu de medicină din Tighina (1953-1956).
Considerat pe drept cuvânt „chirurgul chirurgilor”, Gheorghe Ghidirim este academician al Academiei de Științe a R. Moldova, iar din 1994 – membru de onoare al Academiei Române. Opera științifică a academicianului Gheorghe Ghidirim numără peste 400 lucrări științifice, 35 monografii, 2 manuale, 15 brevete de invenție.
În timpul războiului de pe Nistru, în 1992, a operat voluntari, polițiști, soldați și ofițeri. Om de o înaltă cultură, prieten cu mai mulți scriitori și artiști, traduce din poezia clasică universală. Participă activ la pregătirea Declarației de Independență a R. Moldova, adoptată la 27 august 1992 de către primul Parlament Democratic, a Imnului, Stemei și Drapelului țării.
Este cavaler al „Ordinului Republicii”.
Valeriu RUDIC
Academician, doctor în medicină, doctor habilitat în biologie, profesor universitar.
Numele savantului Valeriu Rudic (născut la 18 septembrie 1947 în s. Talmaza) este bine cunoscut atât cercurilor științifice din țara noastră, cât și peste hotare. A înregistrat performanțe strălucite pe parcursul celor 33 de ani de activitate profesională, realizându-se și ca profesor, și ca savant.
Savantul Valeriu Rudic este autor a peste 800 lucrări științifice, inclusiv 6 monografii, 16 manuale. Colecția inventatorului Valeriu Rudic numără astăzi 169 medalii de aur, 74 de argint și 26 de bronz.
Activitatea rodnică a dlui Valeriu Rudic a fost menționată cu 11 ordine și medalii internaționale.
Mitrofan CIOBANU
Academician, doctor habilitat în științe fizico-matematice, profesor universitar.
Mitrofan Ciobanu s-a născut la 5 ianuarie 1942 în Copceac, în familia lui Mihail și Tecla Ciobanu.
Pe parcursul anilor a activat la Universitatea de Stat din Tiraspol, deținând funcțiile de lector superior la catedra de geometrie și metodica predării matematicii (1970-1973), conferențiar universitar la catedra de geometrie și metodica predării matematicii (1973-1975), cercetător științific superior la catedra de geometrie și metodica predării matematicii (1975-1976), șef al catedrei de geometrie și metodica predării matematicii (1976-78), șef al catedrei de geometrie (1978-1983), prorector pentru știință și relații externe (1982-2002), rector al Universității din Tiraspol cu sediu la Chișinău (2002-2009), șef al catedrei de algebră, geometrie și topologie.
Valentin VASILIEV
„Eminent al chirurgiei de inimă a URSS”, membru al academiei „Oxford”, doctor în științe medicale
Valentin Vasiliev s-a născut la 27 august 1933 în s. Olănești. În 1949 absolvește 7 clase în satul natal, în 1953 – colegiul de medicină în or. Bender, apoi Academia Militară „Mihail Frunze” din or. Leningrad și Universitatea de medicină din Chișinău. În 1961 absolvește institutul de medicină din Moscova, facultatea de chirurgie toracală, cardiochirurgie.
A susținut teza de doctor în științe medicale. Savant renumit nu numai în țară, dar și departe de hotarele ei. Publică monografia „Tratamentul medico-chirurgical la afectații de tuberculoză la inimă” și multe alte publicații. A efectuat cu succes sute de operații.
Vasile GROSU
Pedagog, cercetător, muzeograf Vasile Grosu face parte din pleiada intelectualelor basarabeni care s-a impus după cel de-al doilea război mondial, când în RSSM era o necesitate acută de specialiști în toate domeniile și, în special, în domeniul învățământului.
S-a născut la 28 februarie 1934 în s. Talmaza, într-o familie de țărani. După absolvirea școlii de șapte ani din satul natal își continue studiile la școala pedagogică din Bender. În anul 1967 urmează studiile la facultatea de istorie a Universității de Stat din Chișinău. Începând cu anul 1964, activează ca profesor de istorie la școala medie din s. Talmaza, între anii 1967-1970 deținând și postul de director al instituției.
Pasionat de istorie, Vasile Grosu înclină spre activitatea științifică – în 1972 devine colaborator al sectorului de arheologie al Academiei de Științe a Republicii Moldova, unde timp de două decenii studiază diferite aspecte din istoria ținutului natal. În anul 1993 devine director-adjunct științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în acest post aflându-se timp de 10 ani.
Tihon CIALÂC
Colaborator științific superior și șef de laborator al secției de genetică a Academiei de Științe a Republicii Moldova
S-a născut la 29 iunie 1921 în s. Crocmaz. Tihon Cialâc a făcut primii pași în lumea cunoștințelor (1928-1938) în școala din localitate. După absolvirea școlii primare și-a prelungit studiile la două școli de agricultură – una din Purcari și alta din Roman (1939-1943). În timpul al celui de-al doilea război mondial Tihon Cialâc a participat la acțiunile militare, pentru vitejie fiind distins cu un ordin și 6 medalii.
Absolvind cu mențiune Institutul Agricol din Chișinău 91951), a activat în funcție de colaborator științific la stațiunea experimentală a institutului Agricol, apoi colaborator științific superior și șef de laborator al secției de genetică a Academiei de Științe a Republicii Moldova.
Savantul Tihon Cialâc a creat28 de soiuri si hibrizi de porumb, care sunt omologați în Moldova și peste hotarele ei. A pregătit 6 doctori în știință, 161 lucrări științifice, inclusiv două monografii, este deținător de 30 de brevete de invenții, binecunoscut savant-ameliator în întreaga lume.
Pentru munca rodnică și îndelungată la crearea și omologarea hibrizilor de porumb, aplicarea lor în producție și propagarea realizărilor științei și practicii avansate a fost decorat cu 2 ordine și 2 medalii, i s-a decernat Premiul de Stat al Moldovei în domeniul științei și producției.
Ecaterina MALCOCI
Actriță, artistă emerită a RSSM
Ecaterina Malcoci s-a născut la 11 iunie 1937 în satul Crocmaz. A urmat studii de teatru și film la Școala teatrală „B. Sciukin” din Moscova 91955-1960), fiind colega de promoție cu actori moldoveni Dumitru Caraciobanu și Ion Șcurea. A fost angajată în 1960 ca actriță la teatrul „Luceafărul” din Chișinău, unde a avut o carieră strălucită, plasându-se în topul celor mai bune actrițe din anii 60-70.
În paralel cu activitatea teatrală, Ecaterina Malcoci a debutat în anul 1961 ca actriță de film la studioul cinematografic „Moldova-film” în filmul „Insula vulturilor”. A interpretat apoi roluri care au plasat-o printre actori de frunte ai filmului moldovenesc.
Ecaterina Malcoci a încetat din viață la data de 26 mai 2002, în municipiul Chișinău, la vârsta de 65 de ani și a fost înmormântată la Crocmaz, satul ei de baștină. În prezent, liceul teoretic din s. Crocmaz poartă numele actriței Ecaterina Malcoci. Evident, în raion sunt și alte personalități care merită respect enorm: Ștefan Culea, actor, originar din s. Tudora, Tamara Zastavnițchi din s. Slobozia, surorile Doni din Olănești, Petru Dudnic, scriitor, Spiru Haret, actor din s. Olănești, Eufrosina Dăbândă-Volontir din s. Slobozia.
Sunt doar o mică parte din băștinașii noștri care s-au realizat plenar în știință, pedagogie, medicină, literatură, arte, sport ș.a.
În istoria raionului deja au intrat o serie de adevărate personalități care au rămas să muncească pe meleagul lor natal, activând în diferite domenii – agricultură, educație, sănătate, administrație publică etc. În semn de înaltă apreciere a muncii lor la 57 din ei le-a fost conferit înaltul titlu de „Cetățean de Onoare al raionului Ștefan Vodă”