Un milliard de locuitori vorbesc zi de zi într-o limbă neolatină. Există cinci limbi oficiale neolatine, printre care și româna. La cel de-al XIX-lea Congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în 2000, a decis sa înceapă sa aniveseze convenția constituită a Uniunii Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954. Astfel 36 de state membre de atunci ale Organizației Uniunii Latine au ales să declare data de 15 mai ca “Zi a Latinității”. Țara noastră este demn reprezentată în Uniunea Latină, una din limbile oficiale ale organizației, alături de franceză, italiană, portugheză, spaniolă și catalană, fiind limba română. Latinitatea romanilor a preocupat de-a lungul timpului numeroși oameni de știință, de la cronicari și istorici, la filologi, geografi, etnografi, lingviști etc. Cu toții au încercat sa aducă lămuriri asupra unor aspecte precum prezența romană în Dacia părăsită de Aurelian, desfășurarea etnogenezei, apariția conștiinței originii romane. Toate limbile de origine latină sunt frumoase și melodioase, dar așa cum spune și marele nostru teolog Dumitru Stăniloae, “nici o limbă nu este atât de latină ca limba noastră’’. Limba română, cea mai vizibilă pecete a amplului proces de romanizare a spațiului carpato-danubiano-pontic, s-a format în urma unui proces lung și complex, având un substrat dacic, un strat roman și un abstrat slavic. Aceste elemente li sa-u adăugat și altele: turco-mangole, maghiare, germane etc. Simbioza aceasta avea să fie excelent surprinsă și de cronicarul moldovean Grigore Ureche în veacul al XVII-lea. De astfel, încă din cursul secolului XVI-lea atât autorii locali cât și mulți alții preveniți din mediul occidental au considerat limba română drept o limbă romanică și au plasat-o între celelalte limbi care s-au născut având la bază limba latină. Anul acesta la 15 mai se împlinesc 67 de ani de constituire a Uniunii Latine. Pentru a promova conștiința identității culturale comune a popoarelor de origine latină, bibliotecile publice din localitățile raionului Ștefan -Vodă au organizat și desfășurat diverse activități literar-culturale ca: Expoziții de carte – ’’Letopisețul Țării Moldovei” ale cronicarilor Grigore Ureche și Mihail Kogălniceanu (Volintiri, Ermoclia, Popeasca, Cioburciu, Tudora, Palanca, Talmaza). La fel artiștii amatori ale Caselor de cultură au adus un omagiu Zilei Internaționale a Latinității prin cântece și poezii – (Copceac, Marianca de Jos, Carahasani, Antonești, Feștelița, Răscăieți).
Ziua Internațională dedicată Latinității constituie un motiv să fim mândri de valorile noastre, de rădăcinile noastre și de limba maternă! Această zi ne amintește încă o dată în plus de moștenirea pe care o avem – limba și cultura, expresie a ceea ce omul are mai de preț ca raționalitate și istorie. La mulți ani, Latinitate!. La mulți ani, Limbă Română! La mulți ani, dragi vorbitori de limbă română de preturindeni!
Ababii Angela, specialist principal DCTST