Satul Palanca, odinioară sursă inepuizabilă de subiecte literar-artistice, este animat în prezent și scos din anonimat creând o punte de legătură a 
prezentului cu istoria și tradiția locurilor. Localitatea este cunoscută din 1410, de pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Pârcălabul Cetății Albe, Iurghici, înalță aici o cetate de pământ acoperită cu bușteni ascuțiți, formând o întăritură de nepătruns, ce se numea “palanca”, cuvânt de la care provine și denumirea localității. Și astăzi se păstrează locul unde încă la 1447 se înălța Cetatea lui Iurghici. În 1486 se încheie pacea moldo-otomană și satul Palanca devine orășel turcesc. Cetatea este zidită de sultanul Baiazid, apoi din porunca sultanului Ahmed han, a zidit această cetate din piatră, amenajată, întrucât ea era un punct de trecere inevitabil, aici se afla un comandant cu două sute de soldați înarmați (un arsenal și douăzeci de tunuri mici-șahi).
O legendă locală zice că pe aici a ajuns poetul roman Ovidiu, exilat la Tomis și că s-ar fi oprit pe malul unui lac pitoresc, care azi se numește „ Davidu”. Azi o movilă întretăiată de drumul central se numește” La cetate”, odinioară se cunoștea drept ”Târgul Pălăncii”, unde potrivit tradiției era trecătoare 
la Vadul Nistrului și Drumul Vadului. Cu trecerea timpului în sat funcționa biserica „Nașterea Maicii Domnului”, era o moară de vânt, cinci fântâni de piatră, o cârciumă, o industrie rudimentară cu ateliere de cărămidă și olane. La fel, la acea vreme erau doi cizmari și un croitor. Recensământul general al populației României din 1930 atestă satul Palanca în plasa Cazaci, jud. Cetatea Albă, cu 441 de case și 2063 de locuitori de 5 etnii: români ( etnia principală), ucraineni, ruși, evrei și țigani. Palanca este baștina academicianului Gheorghe Ghidirim; dr. hab. în științe biologice Mihai Vronschih și dr. hab. în științe agricole Mihail Dumitrașcu. În timpul războiului din 1941-1945, au fost înrolați peste 200 de bărbați, din care 53 nu s-au întors. La 13 iunie 1941 și la 6 iulie 1949 au fost deportări în Siberia circa 30 de persoane din sat.
Și chiar mai mult de atât, ne ghidează și ne povestește dna Svetlana Voloh, directoarea casei de cultură din satul Palanca: despre locuri, gospodari, istorie, luând-o la pas pe ulițele satului turiști (lucrătorii instituțiilor de cultură din localitățile raionului), 
care la inițiativa și motivarea Direcției cultură, tineret, sport și turism și Federația sindicatelor lucrătorilor din cultură si-au dat întâlnirea în contextul sărbătorii profesionale „Ziua lucrătorilor din domeniul culturii” cu scopul de a facilita schimbul de experiență și preluare a bunelor practici în domeniu. Astfel, descoperim istoria locală prin drumeții, precum și a modului în care omul interacționează cu natura de aici – legendele Vadul turcului, Vadul tătarilor, Baibolu, Coșterec, Cotul Tudorei, Drumul Vadului, În Cot, La cruce, Marușca, Movila, Șofranu, Valea Câșlei.
Am aflat că ideea de a dezvolta turismul a pornit de la valorificarea caracteristicilor deosebit de favorabile pe care le oferă această zonă: vatra satului (așezarea satului ca-n palmă), populația rurală cu obiceiurile și tradițiile păstrate nealterate și care valorifică resursele locale și produsele naturale menite a satisface cerințele ofertei turistice pentru persoanele care preferă vacanța la țară. Pentru pălănceni, turism înseamnă trăiri intense, emoții care amintesc de copilăria simplă de la țară, o vorbă dulce, tradiții, ospitalitate, totul derulat după un program bine stabilit.
Un popas la casa bătrânească, ridicată acum 100 de ani și reconstruită din temelie. „Casa Veche” este o casă în stil rustic și dispune de 12 locuri de cazare, o terasă de vară și un restaurant cu bucătărie regională, precum și un spațiu pentru masterclass-uri culinare. La pensiune sunt folosite exclusiv produsele crescute chiar în grădina casei sau procurate de la gospodarii din sat. Soții Tatiana și Zaharia Aramă, proprietarii pensiunii ne-au întâlnit cu amabilitate și vorbe bune spunându-ne că vor să facă din Palanca un loc inedit de destinație a turismului rural din raionul Ștefan Vodă pentru că, este comuna unde oamenii văd soluții la orice problemă, unde se fac cele mai bune învârtite cu jumere, turtă cu mac, pește umplut, cea mai nealcoolică băutură locală chiselița și cvasul, unde străzile sunt înmiresmate de parfumul florilor care se găsesc la fiecare om la poartă, unde se zâmbește în orice moment al zilei.
La “Curtea Porumbeilor”, 500 păsări sunt la ele acasă. Soții Galina și Victor Covalenco dădăcesc peste 500 de hulubi din opt specii, cele mai capricioase fiind cele decorative cu pene și colorit specific.
Pe malul Nistrului, la hotar cu Ucraina, turismul rural prinde contur. Foarte mult ne-am inspirat, urmează și alte pensiuni în această localitate să-și deschidă porțile, dar vă ținem în suspans, precum deseori auzi: – Ce poți face într-un sat din Moldova, situat la o margine de țară? Nimic, ar spune unii. Totul , spun cei de la Palanca, unde vă invităm să redescoperiți 
lumea satului, unde turismul rural poate diversifica substanțial economia localităților rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă. Valea Nistrului de Jos este un giuvaer care trebuie arătat lumii.
Proiectarea și realizarea activităților ce se constituie ca bune practici în cadrul prezentării susținute de către dna Ludmila Costenco a adus în prim plan calitatea serviciilor ( în proiecte ). Biblioteca Publică este un dinamism, accesibilă, mereu în transformare, mișcare, mereu în menținerea calității, mereu în găsirea și utilizarea celor mai bune modalități de lucru pentru a atinge obiectivele. Colegilor de breaslă le-au fost prezentate modalități de promovare a bibliotecii atât în mod tradițional (afiș, expoziție de carte, panou omagial) cât și modern, utilizând internetul ( cu ajutorul platformelor, link-urilor).
Schimbul de experiență și preluarea bunelor practici în domeniul caselor de cultură a fost axat pe reparația capitala a instituției și instalarea unui sistem de încălzire modern, pe achiziționarea și instalarea bunurilor la casa de cultură din satul Palanca, model de consolidare a comunității locale (frigider, cuptor cu microunde, cooler pentru apă, vestiare, sală de sport, blocuri sanitare, cabine de duș ). Interacțiunea, dialogul dintre consătenii satului și administrația publică locală, parteneri, participanți, beneficiari, oameni de cultură în contextul social și cultural actual. Evenimentul de pe data de 23 mai 2023 ne-a demonstrat cât de importante sunt cunoașterea și recunoașterea patrimoniului local în comunitate pentru asumarea acestuia cu tot ce presupune ea: conservare, protejare, valorificare și perpetuare.
Palanca-locul în care florile, hulubii și punerea în valoare a casei vechi fac spectacol.
Anișoara Paiu, specialistă superioară la DCTST
