Larg deschideți poarta sufletelor voastre!
N-am venit să cerem, ce-m venit să dăm!
Dalbe și iar dalbe, flori adevărate
Ca și vestea bună ce o colindăm…
Larg și-a deschis porțile orașul Ștefan Vodă în ziua de 23 decembrie în care raionul a sărbătorit cea de-a 57-a aniversare de la fondare.
Cu acest prilej, Consiliul raional Ștefan Vodă a organizat Alaiul obiceiurilor de iarnă. Clinchete de zurgălăi, colinde, urături, jocuri zoomorfe, culori, voie bună și voinicescul ,,Hăăăi-Hăi!,, a răsunat peste întregul raion.
Dl Vasile Maxim, președintele raionului a dat start manifestării prin salutul și mesajul aniversar, amintind anii de zbucium și speranțe prin care a trecut raionul Ștefan Vodă, numele notorii care au constribuit la dezvoltarea acestuia, dar și a celor care i-au dus faima, exprimând recunoștință față de fiecare locuitor și speranța întru viitorul glorios al raionului Ștefan Vodă.
Cei veniți la sărbătoare au vizitat vernisajul expozițional al meșterilor populari și producătorilor, având posibilitatea să aprocure la preț accesibil cadouri pentru cei dragi, să servească din bucatele tradiționale, dulciuri. Nu a lipsit nici izvarul aromat.
După care, cetele de urători, colindători, Creciuni și Creciunițe, urși, capre, cocostârci, țigani, babe și moșnegi, flăcăi și fete mari, copii cu Plugușorul, instrumentiști au mers în alai frumos, apoi fiind admirate frumoasele tradiții prezentate de artiștii amatori veniți din localitățile raionului, ascultate colindele și urăturile, în special urările aduse raionului Ștefan Vodă la ceasul aniversar,
răsplătiți fiind cu colaci și dulciuri din partea conducerii raionului în persoanele președintelui raionului dl Vasile Maxim și a vicepreședinților Vladimir Baligari și Valentina Barbei.
O adevărată feerie s-a produs în inima raionului. Din ,,lada cu zestre,, au fost etalate cele mai frumoase tradiții și obiceiuri a sărbătorilor de iarnă.
Imaginile foto de la eveniment pot fi văzute accesând: https://stefan-voda.md/alaiul-obiceiurilor-de-iarna/
II.
Sărbătorile de iarnă prezintă un vast domeniu de cercetare folclorică, bogat în tradiții și datini cu caracter religios și superstițios. În sânul poporului s-a născut „Pluguşorul”, „Seara Sf.Vasile”, colindele cu florile dalbe de măr, cu gândul la primăvară, la munca rodnică, la o viaţă paşnică. S-au născut pentru a fi transmise din generaţii în generaţii, ducând bucurie, fericire, speranţă în ceva mai bun. Lumea a ştiut să depoziteze în memorie minunatele imnuri – colindele, urăturile, riturile magice teatralizate.
Studierea folclorului a fost permanent în vizorul cercetătorilor. În urma rezultatului acestei activități au fost publicate diverse lucrări, culegeri de articole, semnate de istorici, folcloriști, muzicologi, culturulogi, critici literari, care au elucidat diferite aspecte ale acestei tematici.
Suntem în ajunul Sfintei Sărbători a Crăciunului (pe stil nou) iar atunci când spunem Crăciun, spunem neapărat şi Colind, iar colindele nu pot exista fără Crăciun şi Naşterea Domnului pe care o vestesc. În rândurile ce urmeză ne vom referi succint la obiceiurile Crăciunului, făcând o paralelă între scrierile cercetătorilor și patrimoniul cultural existent la zi în raionul Ștefan Vodă. Colindatul este obiceiul cel mai bine păstrat. Rezistența acestei datine se datorează, poate, împrejurărilor că moldovenii conlocuiesc cu rușii și ucrainenii, la care, știm că această datină este foarte însemnată. Colindele, ale căror texte în folclorul nostru sânt în cea mai mare parte laice, constituie prin aceasta unul din capitolele importante prin frumusețea și bogăția sa.
Obiceiul colindatului este foarte vechi, nu se ştie cu exactitate când a apărut. Iniţial, era practicat iarna de necreştini, iar după naşterea lui Isus Hristos a luat semnificaţii creştine. În prezent, există colinde religioase şi laice. Cele religioase sunt colindele cu mesaj creştin – „Steaua sus răsare”, „Trei crai de la răsărit”, „În drum spre Vicleim”, „Trei păstori se întâlniră” etc. Colindele laice sunt adaptate de cei care le cântă și sunt adresate membrilor familiei sau unei comunități. Deseori, acestea se referă la îndeletnicirile practicate de semenii colindătorilor: colind de vânător, de pădurar, de gazdă, de cioban, de fată mare, de flăcău, gospodar etc.
La Petre Ștefănucă găsim: Cu colindatul umblă copii de dimineaţă, după asfinţitul soarelui băieţii de 12-16 ani, mai tîrziu umblă flăcăii.
Cu rădăcini adânci în cultura şi tradiţiile poporului nostru, colindul de ceată bărbătească reprezintă un fenomen al identităţii naţionale. Azi colindatul strict în ceată bărbătească, precum şi cele mai vechi colinde întîlnim în satele Popeasca, Ermoclia, Feștelița și Talmaza. Merită de menționat că, colindatul în ceata bărbătescă face parte din patrimoniul UNESCO din decembrie 2013.
Cu Steaua și cu Luceafărul – obicee păstrate în satele pe malul Nistrului: Palanca, Tudora. Pe vremuri, flăcăii se adunau în cete căte 12, se duceau mai întâi la preot, ca să le dea ,,Crușca,, din biserică, apoi la primar, ca ,,să-i învoiască,, și după aceasta plecau prin sat.
Raionul Ștefan Vodă este recunoscut prin teatrele folclorice. Schimbând generații întregi, acestea perpetuează tradiția, lăsând o amprentă sigură în letopisețul folcloric al comunității.
Unul din ele este renumitul Căluţ din s.Crocmaz. Această reprezentare tradițională ce se înveșmîntă în vălul teatrului popular, se înscrie în pașaportul cultural al localității în primul rînd. Începînd cu ajunul Anului Nou, și două zile după sosirea acestuia, de te pomenești în satul Crocmaz, devii spectator al unei frumoase tradiții păstrate timp de zci de ani. O ceată de 9-12 flăcăi, sub acordurile Sîrbei sau Cazaciocului (după P.Ștefănucă), însoțiți de sunetul clopotelor, umblă de la casă la casă cu urări de belşug și rituri de alungare a forțelor malefice, precum spune tradiția.
Drama Irodul, caracteristică satelor Talmaza şi Cioburciu, în care excepţie relativă o constituie subiectul religios…, unicul de această tematică în teatrul popular. Deşi subiectul a fost lansat de biserică, – umblau diecii şi dascălii tineri, – el a fost preluat de cete de enoriaşi, dat fiind că motivele biblice , folosite în „Irozii” erau cunoscute de mase.
Subiectul religios „Irozii”, alături de practica umblatului „Cu steaua”, sunt mostre singulare de această tematică în teatrul popular. “Irodul” din satul Cioburciu (Ştefan Vodă) are mai multe caracteristice de alai, care pune preţ mai mult pe poza energică, dinamică, decât de respectarea logică a subiectului.
Ne-am referit doar la o parte din cele moștenite din tată-n fiu de sărbătorile de iarnă specifice și prin care se deosebește raionul Ștefan Vodă.
Frumoasele tradiți sunt păstrate și transmise de moștenitorii tezaurului folcloric, membrii formațiilor de amatori: ,,Craii,, (s.Talmaza); ,,Hatmanii,, (s.Carahasani); ,,Vatra,, (s.Popeasca); ,,Căluțul,, (Crocmaz); ,,Vatra Nistreană,(or.Ștefan Vodă) și altele, care sperăm să dăinuiască peste veacuri.
Victoria Arutiunean, specialist principal DCTST