(Accesați rubrica de mai jos, „Galerie foto”, unde sunt plasate imagini de la sărbătoarea dedicată portului popular)
Când vorbim de un tezaur, la sigur majoritatea dintre noi se duc cu gândul la o cantitate mare de bani, aur, argint sau pietre prețioase, dar există și din cei care știu, că acest cuvânt cuprinde în sine în primul rând patrimoniul cultural material și spiritual al unei societăți sau epoci. S-au năruit civilizații, s-au șters de pe fața pământului imperii și regate dar urmele lor au rămas prin obiecte de artă și cultură, de port, tradiție și obiceiuri, folclor, etc. Cultura și patrimoniul cultural este acea verigă importantă în istorie care ne leagă de trecut și ne aliniază la strămoși și nu ne permite rătăcirea sau abaterea noastră de la tot ce e al nostru, ce ne identifică în acest univers. Un element de bază al identității noastre naționale desigur este Costumul Popular, care este cinstit în ultimii trei ani prin Ziua Națională a Portului Popular și de fiecare dată, în ultima duminică de iunie, „ne transmite mesaje de iubire, înțelepciune, cumințenie și credința în bine de la strămoși . Rod al imaginației și îndemânării meșterilor costumul devine o scrisoare sau, mai mult o carte a vieții lor și a destinului nostru comun. Fără îndoială soarta poporului nostru s-a compus precum se compune un costum popular – fir cu fir, motiv cu motiv, de la lână până la țesătură.” (Monica Babuc, ministru Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova)
Deja al treilea an și în raionul Ștefan Vodă Portul Popular a fost pus la loc de cinste, printr-o fascinantă expoziție de costume tradiționale cu genericul „Tradiția care unește”. Duminică, în prima zi de iulie imaginația și creativitatea artistică a lucrătorilor din cultură de la noi a încântat și a atras privirile vizitatorilor, dornici de a face sute de poze alături de peisajele rustice, cu miros îmbătător de iarbă cosită, flori de câmp, care au umplut holul și fațada casei de cultură din oraș.
Anul acesta a fost scos în evidență costumul tradițional de zi cu zi sau de muncă, cât și cel de sărbătoare printr-un spectacol stop-cadru, unde participanții au demonstrat pe viu viața și îndeletnicirile oamenilor de la sate cu toate obiectele și uneltele de lucru folosite pe vremuri.
Evenimentul a început cu depunere de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare în ajunul zilei de comemorare cât și în contextul că anul acesta este declarat Anul Ștefan cel Mare și Sfânt, cât și Anul European al Patrimoniului Cultural. O frumusețe de oameni, îmbrăcați în costume populare, majoritatea foarte vechi, cu flori în mâini și în suflet mândrie de Marele Domnitor au dat pieții din centrul orașului un aspect deosebit de oficial și conotație patriotică.
Așadar, vizitatorii expoziției au asistat la o extraordinară „tradiție care ne unește” cu circa 60 de costume autentice de o vechime cuprinsă între 70- 140 ani, prin diverse momente din viața omului de la noi din 18 localități ai raionului.
„Clacă de chirpici din lut” ca la Feștelița – de la călcatul lutului cu paie, până la produsul final, acel „chirpic” sau „pațuri” din care se ridicau case, „Adunatul fânului” în stoguri ca la Ștefănești cu copii mici, înfășați sau desculți, îmbrăcați ca pe timpuri, cu mâncare în câmp și toată recuzita necesară, „Treieratul grâului” ca la Copceac, cu secera și snopi legați și aranjați în clăi, „Pâinea noastră cea spre Ființă” de la Palanca cu țărăncuțe frumoase în cămăși țesute, copii mici în cămăși lungi la „strâns pâinea pe deal”, la fel grijile pământului au fost preocupați și cei de la Tudora prin expoziția vie „Cununa grâului”, unde se arată acea nemuritoare „seară pe deal”, când țăranii coboară spre sat cu greble și țăpoaie în spate. Satul Antonești a venit cu cosași „Zboară coasa prin trifoi” și desigur gospodina alături cu mămăliguța tradițională, „Gospodarii de la Crocmaz ” trebăluiau prin curte căci grâul nou măcinat trebuie copt în colaci și hulubași pentru a-i duce la biserică și cinsti pe cei răposați și tot din vatra Crocmazului veni și nevestele ce poartă pestelcă și basma, iar pe umeri coromâsle aducând apă de la Nistru pentru gospodărie. Cei de la Căplani au prezentat „Ghilitul, albitul pânzelor și prosoapelor”, prosoape scoase din stative în val, cu ciubărul și cenușa necesară la ghilit, iar satul Cioburciu și-a adus „Fierarii” că e tocmai vremea de meșteșugit seceri și coase, iar pe timpuri se potcoveau și caii și roțile de la care. Vatra vinului ales Purcari mai are un pic până la strâns via și e ocupat de adunatul usturoiului și împletitul acestuia pentru piață, așa că au venit cu „Vânzători de usturoi”, spectaculoase au fost și „Cumătrițele” de la Răscăieți , în cămașă și catrință, dar și „Nevestele” din Răscăieții Noi nu-s de întrecut la suveică și țesut. Și, dacă e vară, sigur că mai avem o frumoasă tradiție – 1Curățitul fântânii” ca la Talmaza. Înarmați cu funii, căldări, rangă și var, tălmăzănii s-au dat în spectacol foarte minuțios, ca mai apoi să dea și de pomană de sufletul morților cum e tradiția în sat. După ce am tot urmărit muncile câmpului și cele casnice vine și „Noaptea Nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul” în care, conform tradiției, am asistat la un minunat spectacol de costum de ritual cu împletirea coronițelor și aruncatul acestora pe apă, printre stufărișul râului (satul Brezoaia), săritul peste foc/rug, care purifică și tămăduie (satul Semionovca). Iar după toate astea sigur îți vine și un dor nebun de omul drag alături de care ești gata să mergi la „Iertăciune” (or. Ștefan Vodă) în fața părinților ca pe vremuri să cazi în genunchi , smerit, sărutând mâna lor trudită și blândă. În orice ipostază pe primul loc a fost pus costumul popular în toată splendoarea sa autentică. „Moldovenii când se strâng…” , așa cum glăsuiește cântecul nu se lasă fără lăutari, de aceea au venit fluierarii de la Marianca de Jos și au cântat și ne-au distrat și din bucate tradiționale toți s-au înfruptat.
Iar din lada cea veche a bunicii, gătită și ea de sărbătoare au tot curs cadouri și diplome din partea Consiliului raional. „Vă mulțumim că mi-ați amintit de copilărie, demult n-am mai văzut obiectele atât de dragi sufletului dispărute cu bunicii și strămoșii noștri” – a exclamat emoționat președintele raionului dl Nicolae Molozea.
Costumul popular plin de culori și semne magice a fost prezent și prin lucrările unor tineri, elevi la secția de arte plastice, școala de arte „Maria Bieșu”, Purcari.
Maria ROMANCIUC, specialist principal DCTST Ștefan Vodă
(Accesați rubrica de mai jos, „Galerie foto”, unde sunt plasate imagini de la sărbătoarea dedicată portului popular)