Prevenția suicidului rămâne o provocare universală. În fiecare an, suicidul se află printre primele 20 de cauze de mortalitate, la nivel global, la toate vârstele. Este responsabil pentru peste 800 mii de decese, adică o moarte prin suicid la fiecare 40 secunde. Sinuciderea este a 15-a cauză principală de deces la nivel global, care reprezintă 1,4% din totalul deceselor. Rata globală de sinucidere este de 11,4 cazuri la 100000 de locuitori: 15,0 la 100000 pentru bărbați, 8,0 la 100000 pentru femei.
Sinuciderea este principala cauză a decesului la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani în multe țări europene. Ratele de suicid la nivel mondial în rândul acestui grup de vârstă sunt mai mari la bărbați decât la femei.
În Republica Moldova în anul 2017 au fost înregistrate 506 de cazuri de suicid față de 546 în 2016, dintre care printre copii cu vârstă de 17 ani respectiv 16 și 20 cazuri.
Fiecare viață pierdută reprezintă partenerul cuiva, copilul, părintele, prietenul sau colegul. Pentru fiecare moarte prin suicid, aproximativ 135 de oameni trăiesc o suferință intensă sau sunt afectați într-un fel. Aceasta înseamnă, că 108 milioane de oameni, anual, sunt afectați de comportamentul suicidal care implică suicidul, idea suicidală și însuși tentativa de suicid. Pentru fiecare suicid, 25 de persoane au avut o tentativă de suicid și mulți alții au gânduri serioase de suicid.
Suicidul este rezultatul confluenței factorilor genetici, psihologici, sociali, culturali și a altor factori de risc, alteori adăugându-se și traumele sau pierderile. Oamenii care își iau propria viață reprezintă un grup heterogen, cu factori cauzali unici, complecși și variați precedând actul final. Această heterogenitate reprezintă o provocare pentru experții prevenției suicidului care consideră că ar putea fi depășite prin adoptarea unei abordări multilaterale și coeziune în prevenția fenomenului suicidal.
Prevenția suicidului este posibilă și tu însuți reprezinți un om cheie în această prevenție! Tu poți face o diferență – ca membru al societății, ca și copil, părinte, prieten, coleg sau vecin. Sunt multe lucruri pe care le poți face în fiecare zi, precum și de Ziua Mondială de Prevenție a Suicidului, pentru a preveni comportamentul suicidal. Poți trage un semnal de alarmă referitor la această problemă, să te educi pe tine și pe alții cu privire la cauzele și semnalele de alarmă ale suicidului, să arăți compasiune și să iți pese de cei care sunt în suferință în comunitatea ta, să pui sub semnul întrebării stigma asociată suicidului, comportamentului suicidal și problemelor de sănătate mintală, să-ți împărtășești propriile experiențe în depășirea fenomenului suicidal.
Este nevoie de efort pentru a preveni suicidul. Efectele pozitive ale acestui efort sunt infinite și durabile și pot avea un impact uriaș. Efortul de prevenție îi poate ajuta nu doar pe cei aflați în suferință, ci și pe cei dragi lor, cei cu care intră în legătură, întreaga societate. Trebuie să ne străduim să dezvoltăm activități de prevenție a suicidul bazate pe dovezi, care să ajungă la cei care au nevoie.
Să ne unim este crucial pentru a preveni suicidul. Prevenția suicidului necesită eforturi din partea multora. Este nevoie de prieteni, familie, colegi, membri ai comunității, profesori, lideri religioși, personal din sistemul de sănătate, politicieni și guvern. Prevenția suicidului necesită strategii integrative care îmbină munca individuală, cu cea la nivel de sistem și cea de comunitate. Studiile sugerează că eforturile în prevenția suicidului vor fi mult mai eficiente dacă se extind pe mai multe niveluri și înglobează intervenții multiple și complexe. Aceasta necesită intervenții la nivel de comunitate îndreptate direct spre persoanele afectate. Pentru a ne atinge țelul comun de prevenție a comportamentului suicidal trebuie să lucrăm împreună, să colaborăm – publicul larg, organizații, politicieni, membri ai comunității, printr-o abordare coordonată și multidisciplinară.
Toată lumea poate contribui la prevenția suicidului. Comportamentul suicidal este universal, nu cunoaște granițe, deci afectează pe toată lumea. Milioanele de oameni afectați anual de comportamentul suicidal au o înțelegere aparte și o voce unică. Experiențele lor sunt de neprețuit pentru a ajuta la dezvoltarea măsurilor de prevenție și a le oferi suport persoanelor suicidale și celor apropiați lor. Implicarea persoanelor care au experiența sinuciderii în studii, evaluare și intervenție ar trebui să fie inerentă în munca fiecărei organizații care studiază acest fenomen.
Acesta este primul an în care Ziua Mondială de Prevenție a Suicidului se desfășoară sub îndemnul:”Să ne unim în efortul de prevenție a suicidului!” – îndemn care va fi păstrat și pentru marcarea Zilelor Mondiale de Prevenție a Suicidului în anii 2019 și 2020.
Asociația Internațională de Prevenție a Suicidului (IASP) a ales acest îndemn pentru a sublinia cel mai important lucru într-o prevenție a suicidului – globală și eficientă – colaborarea. Cu toții avem o contribuție de adus și împreună putem face față provocărilor ce țin de comportamentul suicidal în societatea actuală.
Prevenirea și controlul
Suicidul poate fi prevenit. Există o serie de măsuri care pot fi luate la nivel de populație, sub-populație și la nivel individual pentru a preveni sinuciderea și tentativele de suicid. Acestea includ:
- reducerea accesului la mijloacele de sinucidere (de exemplu, pesticide, arme de foc, anumite medicamente);
- raportarea cazurilor de suicid în mod responsabil de către mass-media;
- introducerea politicilor pentru a reduce consumul nociv de alcool;
- identificarea timpurie, tratamentul și îngrijirea persoanelor cu tulburări psihice și de consum de substanțe, dureri cronice și stres emoțional;
- instruirea lucrătorilor medicali nespecializați în evaluarea și managementul comportamentului suicidal;
- îngrijirea ulterioară a persoanelor care au încercat să se sinucidă și furnizarea de sprijin comunitar.
Stigma și tabu
Multe persoane, care se gândesc să-și ia viața proprie sau care au încercat să se sinucidă nu caută ajutor și, prin urmare, nu primesc ajutorul de care au nevoie. Prevenirea sinuciderii nu a fost abordată în mod adecvat din cauza lipsei de conștientizare a sinuciderii ca o problemă majoră de sănătate publică și tabu în multe societăți pentru a discuta deschis despre aceasta. Până în prezent, doar câteva țări au inclus prevenirea sinuciderilor printre prioritățile lor în materie de sănătate publică și doar 28 de țări au raportat că au o strategie națională de prevenire a sinuciderilor.
Creșterea gradului de conștientizare a comunității și desființarea tabuurilor este importantă pentru țările în care se înregistrează progrese în prevenirea sinuciderilor.
Răspunsul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
OMS recunoaște sinuciderea ca prioritate în domeniul sănătății publice.
Suicidul este una dintre condițiile prioritare din Programul de acțiune pentru sănătatea mintală (mhGAP) lansat în 2008.
În plus, rata mortalității prin suicid este un indicator al obiectivului 3.4 al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă: până în 2030, de a reduce cu o treime mortalitatea prematură din cauza bolilor necomunicabile prin prevenire și tratament și de a promova sănătatea mintală și bunăstarea.
Rudele și prietenii apropiați ai persoanelor care mor prin sinucidere sunt un grup cu grad ridicat de risc pentru sinucidere, datorită:
- Traumei psihologice a unei pierderi de suicid.
- Potențial de risc comun familial și de mediu.
- Sinuciderea prin contagiune prin procesul de modelare social.
- Povara stigmatului asociat cu această pierdere.
Strategiile eficiente de prevenire a sinuciderii trebuie să includă strategii de politică în domeniul sănătății publice și strategii de sănătate, încorporând măsuri cu cele mai puternice dovezi de eficacitate, cum ar fi:
- Restricționarea accesului la mijloace letale.
- Tratamentul depresiei.
- Asigurarea lanțului de îngrijire.
- Prevenirea universală bazată pe școală.
Importanța comunității:
- Suntem cu toții parte dintr-o comunitate, legată de familie, prieteni, colegi de muncă, vecini sau echipe.
- Uneori devenim izolați și deconectați de comunitățile noastre.
- Avem responsabilitatea de a susține și de a le oferi asistență celor care devin vulnerabili în comunitățile noastre.
Ajunge la cei din comunitate
- Dacă sunteți îngrijorați de cineva din comunitatea dvs. îl întrebați „sunteți bine?”
- Prin simpla verificare cu ei și oferirea de sprijin non-judecată puteți face o diferență.
Împuternicirea comunității noastre
- Încurajați pe cei aflați în primejdie să-și spună propria poveste în drumul lor și în ritmul lor.
- Prin implicarea în ascultarea activă și prin contactarea celor care sunt vulnerabili în comunitate, putem construi împreună comunități rezistente și puternice.
Nimeni nu are toate răspunsurile
- Oamenii sunt adesea reticenți în a interveni când sunt îngrijorați de ceilalți.
- Este posibil ca ei să nu se simtă suficient de bine informați sau să nu se simtă ca persoana potrivită.
- Este important să știți că persoanele aflate în primejdie nu caută adesea sfaturi specifice, ci doar să fie ascultate cu compasiune și empatie.
Medic CSP, Valeriu BOIAN