- Descrierea problemelor
Consiliul raional Ștefan Vodă ca și alte entități publice sunt supuse riscului fenomenului de corupție. Cauzele acestei stări sunt: slăbirea legăturii dintre instituţiile statului şi cetăţenii; controlul politic al politicii de cadre din sectorul public; încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice; încălcarea scopului parteneriatelor public-private; tolerarea lipsei de integritate a reprezentanţilor administrației publice; impunitatea agenţilor publici.
- Lipsa climatului de integritate instituțională
Abordare formalistă a AAPL în ceea ce privește asigurarea unui climat de integritate instituțională, care nu este suficient promovată. Se atestă carențe de comunicare internă și un dialog neregulat privind standardele de etică și integritate. Lipsesc filtrele de integritate și competență pentru accederea și numirea în funcții publice. Nu se aplică penalități pentru comportamentul ilicit și lipsa la nivelul autorităților locale a unor mecanisme prin care agenții publici care adoptă un asemenea comportament sau comit iregularități să fie trași la răspunde. Astfel, se atestă o lipsă a mecanismului de declarare și evidență a cadourilor; a influențelor necorespunzătoare și conflictelor de interese. Funcționarii din cadrul AAPL nu cunosc normele de conduită profesională și despre obligativitatea respectării acestora, iar conducerea acestora nu întreprinde acțiuni pentru ca personalul să cunoască standardele de etică și integritate (SNCI ”Etica și integritatea”). Totodată, se atestă o lipsă a sistemelor de alertă și avertizare a eventualelor nereguli, încălcări și nerespectarea prevederilor Legii nr. 252/2013 pentru aprobarea Regulamentului de funcționare a sistemului liniilor telefonice anticorupție, de asigurarea funcționării cărora este responsabilă APL,. prin urmare cetățeanul este privat de dreptul de a raporta o iregularitate sau ilegalitate. Aceste vulnerabilități determină neasumarea corespunzătoare a responsabilităților de către agenții publici, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, incidente de integritate, conflicte de interese nedeclarate etc.
- Transparență redusă în activitatea administrațiilor publice locale
Nu se asigură pe deplin transparența în procesul decizional, nerespectând în acest sens prevederile Legii privind transparența în procesul decizional nr. 239/2008. Prin urmare, acestea nu organizează consultări publice pentru toate proiectele de decizii/dispoziții, nu publică deciziile adoptate și nu asigură publicarea tuturor actelor adoptate în Registrul actelor locale. De asemenea, AAPL nu au elaborat și publicat regulile interne de informare, consultare și participare în procesul decizional. Nu se respectă prevederile privind elaborarea și publicarea Raportului anual cu privire la transparenţa în procesul decizional.
AAPL nu asigură respectarea cadrului legal privind accesul la informații (Legea privind accesul la informație nr. 982/2000, Regulamentul cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua internet, aprobat prin HG nr. 188/2012). La nivelul AAPL nu există instrumente interne (regulamente, spațiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanților) care să conțină informație actualizată, precum și responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale. Paginile web instituționale nu au secțiuni dedicate transparenței decizionale, iar o mare parte dintre cele care au, nu publică informația prevăzută de legislație. AAPL nu informează cetățenii despre desfășurarea ședințelor Consiliului local și nu publică proiectele de decizii, dispoziții și materiale aferente acestora până la data stabilită pentru ședința Consiliului local. Aceste deficiențe pot duce la ”vinderea” de informații publice în schimbul unor beneficii personale, favorizarea anumitor solicitanți, abuzuri de funcție și depășirea atribuțiilor de serviciu.
- Nerespectarea rigorilor de legalitate, regularitate și eficiență în procesul
de administrare și gestionare a patrimoniului public
În procesul de administrare și gestionare a patrimoniului public la nivel local, nu sunt evaluate toate elementele patrimoniale (funciare, forestiere, acvatice, bunuri imobile, obiecte de infrastructură, etc.) și înregistrate drepturile patrimoniale asupra patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile. Factorii responsabili din cadrul AAPL nu cunosc și, respectiv aplică eronat prevederile legale privind administrarea, gestionarea, angajarea și utilizarea patrimoniului public local. Se atestă un deficit de comunicare (pe verticală și orizontală) și asistență din partea autorităților publice centrale de profil și a celor cu funcții regulatorii privind implementarea la nivel local a strategiilor și mecanismelor aferente politicilor publice (naționale, sectoriale, regionale). Totodată, lipsa unui sistem de reguli și proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului local duce la , încasării scăzute la bugetele UAT menite să soluționeze problemele sociale de ordin local.
La nivelul administrației locale se atestă lipsa controlului asupra integrității și gestionării eficiente a fondului funciar, de asemenea lipsește coordonarea exhaustivă a activității specialiștilor pentru reglementarea regimului funciar al primăriilor satelor/comunelor și orașelor din UAT. Elementele corupției se pot manifesta prin vinderea unor terenuri aferente în loc de a fi formate ca terenuri publice ca atare. Domeniul este vulnerabil prin discreția înaltă pe care o are funcționarul public responsabil din cadrul AAPL la stabilirea prețului pentru lotul de teren, sau la selectarea câștigătorului, prin înțelegeri ale unor membri ai comisiei de licitație privind vânzarea/arendarea terenurilor la un preț mult mai mic decât valoarea reală. Acestea au un impact negativ asupra bugetelor locale prin ratarea veniturilor și/sau delapidarea fondurilor publice. Un alt exemplu ține de atribuirea loturilor de pământ pentru construcție pentru familiile nou-create. Terenul este atribuit în mod fraudulos unei familii care corespunde criteriilor legale, iar ulterior, terenul este vândut/înstrăinat ilegal, ceea ce prejudiciază patrimoniul public și bugetul UAT. Nefinalizarea procesului de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului, a UAT și a celor private poate determina apariția următoarelor situații: folosirea neconformă, neevaluarea/necontabilizarea terenurilor proprietate publică locală, neasigurarea unei evidențe conforme a decontărilor pentru arenda/vînzarea terenurilor și neîntreprinderea măsurilor necesare pentru încasarea acestora.
Fondul locativ nu este administrat în conformitate cu normele regulamentare, nefiind stabilită plata pentru chirie, în vederea acumulării mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreținere și de reparație a blocurilor de locuit, în scopul prevenirii uzurii premature a apartamentelor și încăperilor locuibile și menținerii indicilor de exploatare a elementelor constructive.
Administrarea, evidența și înregistrarea necorespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare generează impedimente în valorificarea mijloacelor publice, totodată afectînd negativ creșterea veniturilor din proprietate în folosul comunității locale. În același rînd, lipsa evidenței veridice a drumurilor locale, comunale și a străzilor administrate de APL generează prezentarea unor date eronate referitor la situațiile patrimoniale în acest domeniu.
- Lipsa de transparență și ineficiență în procesul de planificare,
implementare și monitorizare a achizițiilor publice
În lipsa documentării și descrierii proceselor operaționale aferente domeniului achizițiilor publice, autoritățile contractante nu au asigurat transparența procedurilor de achiziție publică, precum și eficiența utilizării banilor publici. AAPL nu au capacități și resurse umane suficiente pentru identificarea necesităților, estimarea valorii acestora, planificarea achizițiilor în concordanță cu bugetul autorității publice și asigurarea unui nivel adecvat de transparență la toate etapele procesului de achiziție (publicarea anunțurilor de intenție, planurilor de achiziție, anunțurilor de participare, documentației de atribuire, a rapoartelor de monitorizare a executării contractelor de achiziție publică).
În ceea ce privește activitatea grupului de lucru pentru achiziții de la nivelul AAPL, membrii nu inițiază procedurile de achiziție în termenele prevăzute de lege, nu elaborează și semnează declarațiile de confidențialitate și imparțialitate conform prevederilor legale6 , nu semnează procesele-verbale de deschidere și evaluare a ofertelor, nu evaluează corespunzător ofertele conform caietului de sarcini, nu asigură încasarea garanțiilor de bună execuție. Odată cu reformarea sistemului național de achiziții publice, Agenția Achiziții Publice nu mai este responsabilă de examinarea și aprobarea ex-ante a documentelor de licitație, autoritățile contractante fiind pe deplin responsabile de calitatea acesteia. Aceasta a pus în dificultate AAPL, care nu dispun de capacități suficiente și resurse umane calificate. Astfel, documentația de atribuire, specificațiile tehnice și caietele de sarcini, întocmite necalitativ, generează anularea procedurilor de achiziție și creează dificultăți în procesul de evaluare corespunzătoare a ofertelor și monitorizare a executării contractelor de achiziție.
Ineficiența procesului de achiziție poate fi generată și de cadrul legal și normativ secundar în domeniul achizițiilor publice, care are prevederi lacunare, vagi sau contradictorii. Nereglementarea participării la procedurile de achiziție a titularilor de patente care nu dețin ștampile și prin urmare nu pot elibera facturi, generează dificultăți pentru AAPL, dat fiind faptul că la nivel local numărul agenților economici activi este scăzut și, prin urmare, multe proceduri de achiziție se anulează din lipsa concurenței. Se atestă lipsa unor ghiduri și îndrumare pentru elaborarea specificațiilor tehnice în domeniile specifice (construcții, alimentație, etc.).
Se menționează și o procedură dificilă și îndelungată de includere a operatorilor economici care nu respectă prevederile contractuale în lista de interdicție a operatorilor economici.
- Lipsă de transparență și procedură complicată și îndelungată
de eliberare a certificatelor și autorizațiilor
La nivel local, eliberarea certificatelor (de urbanism, informativ privind perspectiva demolării, etc.) și a autorizațiilor (de construire, desființare, schimbare a destinației construcțiilor și amenajărilor, etc.) presupune riscuri de corupție prin prisma interacțiunii directe dintre solicitant și funcționarul public. Deși s-au făcut progrese în ceea ce privește introducerea ”ghișeelor unice”, care la nivelul AAPL, fie nu funcționează, fie funcționează cu deficiente.
Și legislația în domeniu este ambiguă, contradictorie și lasă loc de interpretare, ceea ce îi oferă funcționarului discreție înaltă în luarea deciziilor, fapt ce poate genera riscuri de corupție. Spre exemplu, potrivit Legii cu privire la comerțul interior nr. 231/2010, comerciantul are dreptul să desfășoare activitatea de comerț concomitent cu depunerea notificării privind inițierea activității de comerț la AAPL prin mecanismul ”ghișeului unic”. Acest proces presupune parcurgerea de către comerciant a mai multor etape, vizitarea mai multor birouri în diferite autorități publice, care presupune și plata unor sume ce depășesc cu mult suma de 100 lei indicată în lege.
Lipsa cadrelor calificate la nivelul AAPL
La nivel local se atestă o lipsă acută de cadre calificate. La nivel local, funcția publică nu este atât de atractivă din lipsa motivației financiare, a condițiilor de muncă adecvate, lipsa perspectivei de creștere profesională, precum și disproporționalitatea dintre responsabilități/atribuții și posibilitățile reale de a le exercita. Totodată, angajarea în funcție publică pe criterii politice, loialitate, rudenie/ prietenie, precum și procesul netransparent și defectuos de angajare a personalului, descurajează specialiștii calificați să aplice pentru o funcție în cadrul AAPL. Drept urmare, în cadrul AAPL acced persoane necalificate, neloiale față de obligațiile stabilite și care nu își îndeplinesc corespunzător atribuțiile de serviciu. Incompetența funcționarilor și influența politică asupra factorilor de decizie sau a celor din urmă asupra funcționarilor din cadrul AAPL pot genera riscuri majore de corupție.
Modalitatea de angajare în funcție publică a funcționarilor în cadrul AAPL, care este similară cu angajarea în autoritățile publice centrale, nu este corelată cu realitățile locale. Nici sistemul de incompatibilități nu este corelat în cadrul AAPL. Spre exemplu, soția primarului ales în funcție recent, activa în funcție de contabil la primărie de 30 de ani, odată cu alegerea în funcție a primarului, aceasta ar trebuie să se retragă din funcție, în condițiile în care mai are câțiva ani până la pensie, iar alt specialist bun în această funcție este foarte dificil de găsit, fapt ce creează dificultăți în activitatea AAPL.
- Alte probleme de ordin extern, care nu depind de AAPL
Unul dintre factorii de risc determinanți este cadrul legal, care de multe ori este lacunar, conține prevederi contradictorii, sau discreționare, care lasă loc de interpretare sau vid legislativ. Spre exemplu, conform art. 6 din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231/2010, în care este reglementată activitatea AAPL în domeniul comerțului, una dintre atribuțiile APL-urilor ține de supravegherea în domeniului activității de comerț în conformitate cu legislația. Prevederea respectivă este una neclară și poate genera discreție înaltă în procesul decizional, atâta timp cât nu este specificat și detaliat procedura de realizare a acesteia, responsabilitățile și obligațiile autorității în acest sens. Mai mult ca atât, aceasta intră în contradicție cu prevederile legii cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător, nr. 131/2012, în care AAPL nu reprezintă un organ abilitat cu funcții de control sau supraveghere.
Un alt exemplu se referă la prevederea contradictorie din aceeași lege (nr. 231/2010, art. 6) care ține de atribuțiile AAPL și anume suspendarea activității unităţii comerciale şi înaintarea în instanţă de judecată, cerere de încetare a activității unităţii comerciale. Această prevedere intră în contradicție cu prevederile art. 174 din aceeași lege în care este stipulat faptul că activitatea de comerț se suspendă (se limitează) de către organele abilitate cu funcții de control, prin aplicarea măsurilor restrictive prevăzute de legislație. Suprapunere de competențe ca factor de risc determină discreție înaltă în luarea deciziilor de către agentul public, care poate duce la abuzuri de funcție, depășire atribuțiilor de serviciu și favorizarea/defavoriza un anumit agent economic. În cele din urmă va fi afectată activitatea agenților economici de la nivel local prin dublarea controalelor, confuzie și imprevizibilitate privind efectuarea controalelor, ceea ce poate spori fenomenul economiei informale și afecta bugetele locale.
- Obiectivul sectorului
Dezvoltarea climatului de integritate, a responsabilității, transparenței și rezistenței la riscurile de corupție ale agenților publici din cadrul autorităților administrației publice locale și aleșilor locali.
Planul sectorial de acțiuni
Prioritatea 1. Consolidarea integrității instituționale a APL prin prisma aplicării corespunzătoare a legislației anticorupție.
Rezultat scontat 1. Climatul de integritate cultivat în cadrul APL de toate nivelurile.
Rezultat scontat 2. Încălcarea măsurilor de asigurare a integrităţii profesionale de către agenții publici din cadrul APL și aleșii locali sancționată.
Rezultat scontat 3. Unități de audit intern create şi funcționale.
Rezultat scontat 4. Sistem de gestiune a riscurilor, inclusiv riscurile de corupție, implementat.
Prioritatea 2. Gestionarea patrimoniului public local în condiții de legalitate, transparență și eficiență.
Rezultat scontat 1. Sistem de proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului la nivel local implementat.
Rezultat scontat 2. Proces transparent de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor patrimoniului public local asigurat.
Rezultat scontat 3. Bunurile patrimoniului public la nivel local înregistrate și evaluate corespunzător.
Prioritatea 3. Asigurarea transparenței și prevenirea corupției în procesul de planificare, desfășurare și monitorizare a achizițiilor publice.
Rezultat scontat 1. Transparență și acces la informație la toate etapele procesului de achiziție publică la nivel local asigurat.
Rezultat scontat 2. Membrii grupului de lucru pentru achiziții și specialiștilor pe achiziții publice din cadrul APL instruiți și pregătiți corespunzător.
Rezultat scontat 3. Încălcarea măsurilor de integritate instituțională și regimului conflictelor de interese de către membrii grupului de lucru pentru achiziții sancționată.
Rezultat scontat 4. Combaterea concurenței neloiale în domeniul achizițiilor publice asigurată.
Prioritatea 4. Sporirea calității serviciilor publice printr-un management eficient al resurselor umane
Rezultat scontat 1. Proces de recrutare, selectare, angajare și promovare a personalului în funcții publice organizat cu respectarea principiilor de transparență și integritate asigurat.
Rezultat scontat 2. Agenții publici din cadrul APL și aleșii locali instruiți.
Rezultat scontat 3. Mecanism de evaluare de către cetățeni a calității serviciilor publice prestate implementat și aplicat periodic.
Prioritatea 5. Îmbunătățirea comunicării cu cetățenii și transparenței activității APL-urilor
Rezultat scontat 1. Proces decizional transparent și participativ asigurat.
Rezultat scontat 2. Accesul la informație și comunicarea cu publicul (mass-media, societatea civilă, cetățenii) îmbunătățite.
Rezultat scontat 3. Pagini web elaborate și funcționale, care oferă acces la informații complete, exacte și în timp util.
Rezultat scontat 4. Rapoarte de transparență anuale elaborate și publicate.