În fiecare an, 8 aprilie este marcată ziua Internațională a Romilor. Ideea de a marca astfel de zi a luat naștere la Londra, în anul 1971, la primul Congres Internațional al Romilor. Este benefic pentru cultura generală a fiecărui locuitor al raionului sa cunoască anumite informații despre aceasta minoritate. În anul aniversar pentru țara noastră, împlinirea a 30 de ani de la Independența Republicii Moldova, trebuie sa evidențiem contribuția cetățenilor de etnie romă la istoria și diversitatea societății noastre. Suntem în aceeași măsură, datori să sprijinim această minoritate în rolul pe care îl joacă în consolidarea țării noastre ca un spațiu al coeziunii sociale și al solidarității în jurul marilor proiecte naționale, construite pe valorile toleranței și respectului reciproc.
Istoria romilor a fost, însă, marcată și de deportări și lagăre de concentrare. Ziua internațională a romilor fiind și un moment de comemorare a celor uciși în anii celui de – al Doilea Război Mondial, dar și a celor care au suferit persecuții, au fost închiși și deportați în lagăre de exterminare în timpul regimurilor fasciste din numeroase țări europene. Este important să înțelegem care mai sunt și tradițiile, valorile, aspirațiile și nevoile comunităților rome, pentru a identifica acele soluții care contribuie concret la incluziunea socială a membrilor minorității rome, prevăzând în același timp, identitatea lor culturală.
Țiganii au avut mereu o aură asociată cu o lume misterioasă a magiei, ghicitului și se potrivea perfect. Totodată ghicitul era o modalitate simplă de a câștiga bani. De-a lungul timpului, țiganii au folosit multe metode de ghicit, de la boluri cu cristal, cărți de tarot, până la numerologie și cititul în palmă. Ca o regulă, ghicitoarele nu foloseau ghicitul cu alți țigani. În comunitatea lor țiganii au alte modalități de a prezice viitorul și de a vindeca, ei poartă deseori amulete și talismane, pentru a prevedea necazurile, spiritele rele și boala. O altă meserie este cântatul. Țiganii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuți datorită muzicii lor și au fost întotdeauna preferați pentru evenimente ca nunți și sărbători. Țiganii au mai fost cunoscuți ca crescători și vânzători de cai. Caii au fost întotdeauna un factor economic important în viața lor, esențiali pentru stilul de viață nomadic, fiind îngrijiți și tratați. De astfel, țiganii erau apreciați pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Altă meserie este de pieptănar ceia ce ține de confecționarea a tot felul de obiecte cum ar fi: piepteni, mărgele și cercei din oase și coarne de animale, cuiere din coarne de berbec, taur, cerbi și altele, nasturi și alte obiecte de ornament. Romii au talent și la confecționarea unor obiecte utile, din materiale cum ar fi tabla sau lemnul, mai confecționau și ceaune, cratițe, policandre extrem de frumoase pentru biserici și clopote de biserică. Dar meseriile de pieptănar și ceaunar încet, încet dispar deoarece obiectele confecționate de ei se fac actualmente pe scara industrială. Romii migrează ca să câștige bani dar oricum se întorc acasă la tradițiile și obiceiurile lor care le sunt sfinte, au acceptat numai să ea creștinismul care le da speranță într-un viitor mai bun. Potrivit Constituției, indiferent de criteriile care dispunem suntem egali, la muncă, la servicii sociale, culturale și economice cât și de drepturile politice. Romii respectă legile Republicii Moldova, dar mai au și legile lor, Legile Romilor, care cred ca sunt cele mai democratice. Un rom daca încălca ceva, atunci se face Consiliul romilor format din oameni bătrâni, care îl cheamă și îi fac o judecată corectă, dar daca nu face ceia ce a confirmat judecata înseamnă că nu are treabă între romi și este izgonit din societatea romilor, asta e cea mai mare pedeapsă care poate să fie.
În semn de respect față de această comunitate minoritară instituțiile culturale din localitățile raionului Ștefan – Vodă marchează anual acest eveniment prin diverse acțiuni cultural – artistice, educative, interactive: Dialoguri interetnice cu genericul: Importanța valorilor culturale etnice și a principiului egalității (Răscăieții – Noi, Purcari, Talmaza); Prezentări de filme: O șatră urcă la cer, Lăutarii, Șatra (Lazo, Alava, Brezoaia,Tudora); Expoziții cu imagini și informații despre romi și a personalităților de etnie romă (Căplani – trompetistul Ion Carai, compozitorul Ștefan Neaga, coregraful Pavel Andreicenco; Ștefan Vodă – Mahalaua Romilor, autor Grigore Teslaru; Spectacole de teatru, muzică și dansuri: Inimă de țigan ( Purcari, Copceac, Răscăieți, Talmaza); Comunicări/ comemorare cu genericul: Deportarea romilor și tratamentul lor în Transnistria (Tudora, Volintiri); Tradiții și obiceiuri ca ghicitul și ghiocul, credințe și rituri au fost expuse de către (Talmaza, Purcari, Ermoclia); Expoziția portului romilor a fost expusa de către (Carahasani, Ștefan Vodă, Răscăieți, Purcari, Feștelița, Cioburciu, Ștefănești). Vă îndemnăm să urmăriți pe rețelele de socializare acțiunile nominalizate mai sus, pentru a admira și urmări tradițiile și obiceiurile colorate ale romilor.
Pentru a cunoaște mai în deaproape cultura romilor ( ritualuri de nuntă și naștere, ritualuri funerare și credință, meșteșugăritul romilor), Direcția Cultură Tineret, Sport și Turism vine cu propunerea de a îmbogăți patrimoniul cultural raional prin colectarea obiectelor de la populația romă, pentru crearea muzeului romilor în s. Talmaza, (astfel înregistrând mărturiile, pentru a împrospăta permanent zona istoriei orale).
În acest an pentru Romi – 8 aprilie înseamnă ziua în care acum 50 de ani a fost adoptat oficial drapelul și imnul internațional al Romilor „Gelem, gelem”. Cu această ocazie transmitem gânduri bune cetățenilor de etnie romă din localitățile raionului nostru.
Angela Ababii, specialist principal DCTST
