„Bună dimineața, limba română și omul ce-i duce noblețea peste zi” – cu această salutare semnificativă a prezentatoarei, dnei Marina Ganea, specialist al Direcției cultură, tineret, sport și turism, s-a început activitatea dedicată Sărbătorii Naționale „Limba noastră”. Au venit la bustul poetului Mihai Eminescu în dimineața zilei de 31 august acei care vorbesc și prețuiesc limba, cultura și civilizația românească.
Discursul prezentat de către dna Ganea a impresionat și emoționat toată lumea:
„În lume orice limbă cântă,
Bogată și frumoasă,
Ci doar în limba noastră sfântă
Suntem la noi acasă.
Iar pentru a readuce limba română la ea acasă poporul RM a luptat pentru renașterea națională, care a însemnat pentru cetățenii acestei țări lupta pentru limbă și alfabet. Folosim aceste cuvinte exact din formula scandărilor din acel memorabil an, când Piața Marii Adunări Naționale era ca o mare de suflete însetate de adevăr, demnitate și democrație.
Împlinim 30 de ani de când revenirea la grafia latină și oferirea statutului limbii de stat limbii române a devenit un vis împlinit pentru generații de intelectuali, dar și simpli cetățeni. 30 de ani de când legislativul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a aprobat un șir de legi cu privire la statutul și funcționarea limbii de stat. Astfel limba rom sa întors triumfător la ea acasă îmbrăcată în straiele grafiei latine.
Destinul limbii materne este destinul neamului nostru, al poporului nostru, al națiunii noastre.
Republica Moldova a avut nevoie de o sărbătoare dedicată limbii sale naționale ca o dovadă în plus a importanței limbii pentru susținerea conștiinței naționale. Motivele care au stat la baza decretării ei reflectă destinul dramatic al neamului nostru care a fost supus la nedreptate de-a lungul secolelor.
Lupta pentru readucerea graiului natal în făgașul ei firesc nu a contenit nicicând, având perioade active și perioade latente. Iar cei care i-au dat limbii române splendoarea melodioasă au fost scriitorii. Ce-i ce-au stat în genunchi în fața cuvintelor vorbind cu Dumnezeu. Pentru că la început a fost cuvântul, nu în zadar marele poet Grigore Vieru avea certitudinea că limba maternă e o noțiune sacră, rostind credința vieții sale: „Două lucruri cu adevărat am întâlnit pe lumea asta zidite până la capăt: Biblia și Limba Română.”
Fondul de aur al spiritualității unui neam îl creează limba, care e opera cea mai de preț a unui popor – în limbă și prin limbă i se reflectă istoria, felul de a fi, a cugeta și a simți. Conștient de faptul ca numai o limba dezvoltata poate sa devina forța motrice care duce spre civilizație și propășire, genialul Mihai Eminescu a militat pentru valorificarea eficienta a tezaurului limbii, afirmând că „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”.
E limba lacrimii blagiene, a dorului eminescian, a credinței lui Grigore Vieru și a multor alți scriitori „ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere”. E Limba Noastră a lui Alexei Mateevici, care i-a închinat acestei limbi o vibrantă odă, o poezie-manifest, un veritabil discurs identitar, care ne îndeamnă și astăzi să fim consecvenți pe calea revenirii la valorile noastre identitare și să le dezvoltăm.
Limba – tezaurul cel mai de preț pe care-l moștenesc copii de la părinți. Un semn de dragoste pentru patrie și neam. Să ne păstrăm limba și s-o vorbim frumos pentru că limba unui popor prosperă numai atunci când este iubită. Ea este testamentul pe care-l lasă o generație altei generații. O țară, un popor nu va exista dacă nu va exista piatra de temelie a acestui neam – limba, fără de care nu putem trăi prezentul și crea viitorul.
Ocrotiți acest tezaur
Limba care-i numai dor
Ea-i lumina cea de aur
Unui neam nemuritor” – cu acest îndemn a finalizat cuvântarea dna Marina Ganea.
O notă deosebită au adus serbării două mici interprete, Andriana Gurulea și Laura Bezede, ce prin cântec au slăvit limba, neamul român și țara.
Serbarea a finalizat cu depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu.
Nota bene: Activitatea a fost pregătită și realizată cu succes cu eforturi comune ale DCTST și casei de cultură orășenească. Conducerea raionului aduce sincere mulțumiri dnei Marina Ganea, dnei Emilia Tincu, șefa casei de cultură și dlui Vladimir Cosinici, care a asigurat sonorizarea evenimentului.
