Cultură, Tineret, Sport și Turism Noutăți

În memoriam profesorul Petre Ștefănucă folclorist, etnograf, dialectolog, pubicist și personalitate ilustră a culturii: 115 ani de la naștere

  În scopul valorificării operei folcloristice și etnografice a profesorului Petre Ștefănucă, comemorării personalității sale notorii, care a contribuit substanțial la dezvoltarea culturii și istoriografiei interbelice, instituțiile de cultură din raion au organizat și desfășurat evenimente culturale, astfel cinstind un nume mare al folclorului. Au fost adevărate întâlniri de suflet de delectare estetică, cu colectivele și interpreții melosului autentic, veniți din universul satului, dar și momente de o demnă și sinceră pledoarie pentru operele sale folclorice, păstrarea cu sfințenie și promovarea patrimoniului cultural imaterial, care trebuie să fie recalibrat și revalorificat pentru ca să cunoaștem adevăratele semnificații pierdute. Dar cele ce aveau să-l consacre ca specialist în literatura populară au fost lucrările sale: Folclor din județul Lăpușna; Cercetări folclorice pe Valea Nistrului de Jos; Literatura populară a satului Iurceni; Amintiri din războiul mondial; Datini și creații populare; Între analfabetism și cultură; Cântece în literatura românească; etc… Cu un adevărat omagiu și recunoștință pentru activitatea merituoasă a etnologului Petre Ștefănucă, cu expozițiile amenajate cu suflet, cu momente poetice, medalioane aniversare, cu recitaluri de cântece, cu spectacole de folclor, cu inspirație din tradiție bibliotecile publice teritoriale din satele Purcari, Viișoara, Talmaza, Tudora, Palanca, Căplani, Cioburciu, Ștefan -Vodă, Carahasani, Volintiri, Alava, Slobozia au surprins o epocă din istoria folcloristicii. Ansamblul etnofolcloric Datina străbună, Crocmaz, a transpus în muzeu o șezătoare cu un repertoriu bogat de cântece, dansuri populare, practici magico – rituale. Formația folclorică Craii, Talmaza, a adus în dar publicului melodii patriotice, documente sonore, culese cu pecetea zonei etnografice, încărcate de istorie și frumusețe. Casele de cultură /muzeele au expus spre atenția publicului vernisaje expoziționale de măști/recuzită/vestimentație din ciclul sărbătorilor de iarnă: Irozii (Talmaza), Steaua (Purcari/Căplani), Căluțul (Crocmaz), Luceafărul (Tudora), Malanca (Palanca). Omagiul adus în memoriam ne-a marcat profund, trăind momente de aducere aminte despre profesorul consacrat în eternitate, dar și prin adevăratele perle folclorice, culese cu acuitate și finețe de Petre Ștefănucă.
Lecturând opera folcloristului Petre Ștefănucă, te convingi de faptul că patrimoniul de valori tradiționale ale culturii noastre populare include, la un loc de frunte, obiceiurile populare ca element ce definește particularitățile, specificul etnic al poporului. Unele obiceiuri adunate de Ștefănucă s-au păstrat până astăzi. Studiul fundamental Cercetări folclorice pe Valea Nistrului de Jos (1937), prezintă o nouă viziune obiectivă asupra tradițiilor etnofolclorice ale principalelor sărbători de iarnă în satele Palanca, Tudora, Crocmaz, Olănești, Purcari, Cioburciu, Talmaza. În studiul Datinile de Crăciun și Anul Nou pe Valea Nistrului de Jos (1938), Petre Ștefănucă descrie detaliat obiceiul Hurdughia – prin hurdughie se înțelege casa pe care o nănesc (închiriază) flăcăii de la un gospodar din sat, pe tot timpul sărbătorilor de iarnă, unde se adună cetele și învață colindele, aici aduc toate darurile pe care le câștigă cu colindatul sau cu hăitul. Tot în cadrul obiceiului Hurdughia atestăm un ritual deosebit de semnificativ: Trecerea la majorat, care ține de primirea solemnă a flăcăilor noi în cetele de colindători și urători (Crocmaz/Olănești/Purcari). De sărbătorirea Anului Nou erau legate numeroase credințe și superstiții. Fetele care voiau să se mărite făceau o mulțime de vrăji ca să-și cunoască ursitul (Cioburciu/Talmaza). Petre Ștefănucă în Întroducere la Datinile de Crăciun și Anul Nou pe Valea Nistrului de Jos (1939) notează: În satele de pe Valea Nistrului de Jos se păstrează astăzi următoarele datine: (de Crăciun) Tăiatul porcilor, Schimbul lichiilor, Steaua, Luceafărul și Colindatul; (de Anul Nou) Plugușorul, Semănatul, Malanca și Căluțul. Este deosebit de interesant cum descrie profesorul Ștefănucă obiceiul Schimbul lichiilor sau Cu lichiiu (cu vicera). Prin lichii se înțelege o turtă de făină de grâu, nedospită. Se mai spune lichii și la o pâine mică, făcută din resturile ce se rad de pe covată, când coc gospodinele pâine. Cu lichiiul umblă, în Ajunul de Crăciun, copiii, băieți și fete, până la 12 ani. Se duc pe la casele rudelor și nașilor. Aici Ștefănucă explică funcția acestui frumos obicei: Schimbul de pâine ca un simbol al legăturilor de rudenie dă acestui obicei o semnificație demnă de toate aprecierile pentru viața morală și socială a poporului nostru (Crocmaz/Tudora/Palanca). Savantul completează informația: Umblatul flăcăilor cu Steaua și cu Luceafărul în satele (Palanca/Tudora/Căplani). Din studiul lui Ștefănucă, aflăm despre obiceiul Căluțul – e un fel de teatru popular de Anul Nou. Se întâlnește astăzi numai la Crocmaz; obiceiul Malanca (Palanca); de asemenea, spectacolul religios – creștin Irozii, se întâlnește astăzi numai la Talmaza. Interesante sunt informațiile folcloristului despre colindă. Referitor la acest obicei, Petre Ștefănucă aduce argumente în documentul Însemnări istorice asupra satului Tudora. În satele sus menționate se păstrează și azi obiceiurile calendaristice de iarnă și reprezintă forme interesante de integrare în cultura contemporană, fiind deosebit de ample și pline de semnificații pentru cultura noastră populară.
Materialul folcloric adunat de harnicul profesor Petre Ștefănucă în lucrările sale reprezintă un document viu al spiritualității din satele raionului nostru anilor – 30 ai secolului al XX-lea. Este de datoria noastră să-i cinstim memoria și partea de sacrificiu adusă pe altarul dragostei de țară și slujirii adevărului, să-i studiem opera.

Valentina Uța, șef DCTST