Tradiţionala conferinţă din august a pedagogilor raionului, pe lângă multitudinea de scopuri pe care le are, în mod obligatoriu trebuie să mai satisfacă două cerinţe: să facă bilanţurile anului precedent de studii şi să formuleze obiectivele principale ale noului an de studii. În această ordine de idei la conferinţă s-a constatat că direcţia generală educaţie (DGE) a promovat o activitate derivată din politicile educaţionale naţionale, ce urmăreşte implementarea unei noi viziuni asupra educaţiei, având ca dimensiuni principale îmbunătăţirea calităţii, a eficacităţii şi eficienţei sistemului educaţional şi formarea profesională. Schimbarea ce a avut loc în ultimul timp – implementarea Codului educaţiei, Strategiei „2020”, Codului de etică a cadrului didactic, modernizarea curriculei şcolare şi a standardelor educaţionale – a fost realizată în contextul principiilor de bază ale şcolii prietenoase copilului, în baza educaţiei centrate pe elevi, educaţiei democratice şi parteneriatului şcoală-familie-comunitate.
Evident tot ce s-a realizat în plan pozitiv se datorează în mod covârşitor efortului depus de cele 909 cadre didactice care activează în raion. Puteau să se obţină rezultate şi mai notorii, să fie mai înaltă calitatea procesului instructiv-educativ, dacă nu s-ar fi accentuat deficitul de cadre didactice. Reînnoirea cadrelor, fluxul de tineri specialişti este mai mult decât modest. Şi anul acesta din 18 tineri specialişti repartizaţi în raion veniseră doar unul. Cu efortul direcţiei şi instituţiilor de învăţământ în şcoli au mai venit încă cinci specialişti. Din necesarul de cadre care a atins cifra de 36. Salvează cumva situaţia pedagogii-pensionari, iar în unele instituţii profesorii sunt nevoiţi să predea 2-3 discipline. Şi aici, cu adevărat, la rang de raion puţin poate fi schimbat în bine. Trebuie să-şi spună cuvântul hotărâtor instanţele statale. S-a vorbit la rang de Minister al Educaţiei că vor fi găsite modalităţi pentru ca să vină în şcoli tinerii specialişti care şi-au făcut studiile din contul bugetului de stat, dar schimbări palpabile aşa şi nu s-au făcut resimţite.
În raportul prezentat la conferinţă dna Raisa Burduja a vorbit la modul real despre problemele care influenţează hotărâtor starea de lucruri şi care sunt în sine semnale deloc optimiste.
–Numai în ultimii trei ani numărul elevilor a scăzut cu peste 850, a specificat dna Burduja. În medie la un cadru didactic îi revin 10 elevi. Utilizarea spaţiilor după capacitatea lor la nivel de raion este de 48 procente, iar în unele instituţii se foloseşte doar 20-25 procente. În perioada de referinţă, cu excepţia fostului liceu „Ec. Malcoci”, niciun liceu n-a fost reorganizat în gimnaziu. Ţinându-se cont de prevederile Metodologiei de admitere a elevilor în liceu, dintre cele patru licee din raion admiterea în clasa X s-a efectuat doar în liceul „Ştefan-Vodă”. Astfel că elevii care doresc să urmeze studiile în ciclul liceal din instituţiile care au fost reorganizate anterior şi cele care n-au admitere anul curent vor fi transportaţi la liceu cu autobuzele şcolare. Agravată rămâne situaţia financiară în cele cinci şcoli mici şi gimnaziul rus „Dm. Cantemir”, cărora din componenta raională li s-au alocat nejustificat numai pentru achitarea cheltuielilor de personal 1 mln. 540 mii lei. Pe când aceste surse financiare urmau să fie alocate pentru dotarea tuturor instituţiilor de învăţământ, pentru procurarea materialelor didactice, reparaţii etc.
Problema optimizării cheltuielilor în instituţiile de învăţământ a fost una dintre cele mai importante şi sensibile la conferinţă, aşa încât a fost subiectul principal al cuvântării preşedintelui raionului dlui Nicolae Molozea la conferinţă.
–Înainte de toate vreau să-mi exprim enorma recunoştinţă a mea personală şi a conducerii raionului pentru munca dvs. deosebit de importantă, a menţionat dl Molozea. Avem semnale pozitive, unul dintre care ar fi îmbunătăţirea rezultatelor la examenele de bacalaureat, deşi mai sunt încă rezerve. Dar astăzi trebuie să vorbim la modul deschis despre necesitatea reorganizării celor cinci şcoli mici pe care le cunoaşteţi. În majoritatea raioanelor aceste reorganizări au fost efectuate şi s-a uitat de problemă. Noi, în raion, şi chiar eu personal, în calitate de consilier raional şi preşedinte al comisiei pentru buget şi finanţe, am încercat să amânăm cumva procesul, să amortizăm unele efecte deloc pozitive pe care le are reorganizarea. Dar viaţa ne impune să facem acest pas pentru că în caz contrar, pur şi simplu, nu vom putea achita salariile pedagogilor spre finele semestrului doi al acestui an de învăţământ. Ştiu cât de delicată este problema şi de aceea vom fi foarte atenţi faţă de fiecare cadru didactic, de protejare a lui.
La conferinţă s-a acordat atenţia cuvenită şi activităţii instituţiilor preşcolare. Actualmente în raion sunt înregistraţi 5089 copii de vârsta între 0-6 ani, inclusiv 1700 – de 5-7 ani. Rata instituţionalizării copiilor de 1-7 ani constituie 61 procente, de 5-7 ani – 92 la sută. S-a obţinut o creştere a ratei instituţionalizării deoarece în raion s-au mai deschis câteva grupe în grădiniţe. Există necesitatea îmbunătăţirii alimentaţiei copiilor. În medie copiii au fost alimentaţi de 14,86 lei, norma fiind de 16,05 lei. În opt instituţii preşcolare alimentaţia se efectuează din contul a 16-17 lei, pe când în grădiniţele din Alava, Olăneşti nr. 4, Tudora în acest scop sunt utilizaţi doar 10-11 lei. Spectrul problemelor din activitatea grădiniţelor se referă nu doar la alimentaţie. O foarte convingătoare şi argumentată luare de cuvânt la conferinţă în această ordine de idei a avut dna Viorica Sârbu, directorul grădiniţei de copii nr. 2 din s. Talmaza, la care ar fi bine să-şi aplece urechea atât instanţele abilitate din raion, cât şi cele de nivel central.
Este foarte dificil de oglindit toată gama de probleme discutate la conferinţă. S-au mai auzit repetate nişte idei, s-au mai spus nişte lucruri comune, dar merită de menţionat că au fost o serie de cuvântări care ţintesc ziua de mâine, care au chemat la perfecţionarea continuă, la împletirea organică a laturii profesionale cu ceea ce se numeşte moralitate în activitatea pedagogului. Ele, aceste cuvântări, au dat ton şi valoare conferinţei, aparţinând dnei Iulia Berdos, profesoară din Slobozia, dnei Maria Andruşca, profesoară la liceul „B. P. Haşdeu”, dnei Natalia Darii, învăţătoare la şcoala primară „Gr. Vieru”, dlui Victor Sânchetru, liderul sindical de ramură, drei Maria Burlacu, reprezentată a Ministerului Educaţiei, dlui Vasile Gherman, vicepreşedinte al raionului, ş.a. Ar fi bine ca anume acest tip de abordare – profesionistă, dar şi novatoare şi onestă, morală – să fie pusă în capul mesei pedagogilor raionului în noul an de învăţământ 2016-2017.
Sursa: PRIER-info