|
– Dl vicepreședinte Alexandru Pavlicenco, Dumneavoastră, în virtutea funcției deținute în cadrul Consiliului raional, sunteți responsabil pentru dezvoltarea economică a raionului. Un fenomen bine cunoscut care lasă amprenta sa negativă asupra economiei întregii țări este munca informală, deoarece aproximativ fiecare al treilea moldovean muncește la negru în diferite domenii. În proporții deosebit de mari se muncește la negru și în agricultura raionului nostru. Ce măsuri au fost întreprinse pentru a schimba situația în această sferă? – Cu adevărat, în agricultură unde munca poartă caracter sezonier situația este alarmantă din mai multe puncte de vedere. Spre exemplu, cu unul-doi angajați oficial se strâng și se depozitează în frigidere sute de tone de piersici etc. În context, la indicația dlui Nicolae Molozea, președintele raionului, în vara anului 2017 a fost creat grupul de lucru în componența căruia au intrat reprezentanți ai Inspectoratului Fiscal de Stat, Inspecției Muncii, Inspectoratului de poliție, direcției agricultură și alimentație. În calitate de președinte a acestui grup am mers împreună cu colegii în localitățile raionului unde am vizitat un șir de întreprinderi agricole unde am discutat cu conducătorii unităților, cu lucrătorii de rând lămurind ce consecințe nefaste are munca la negru atât pentru angajatori cât și pentru angajați. Deși au fost depistate multe încălcări ale legislației în vigoare reflectate în prescripții scopul nostru nu a fost constrângerea agenților economici ci convingerea lor de a activa în albia legii. Raziile întreprinse ulterior de grupul nostru de lucru au demonstrat că carul, cu scârț, dar s-a pornit din loc fiind angajate legal în câmpul muncii mai multe persoane. Totodată conducătorii din agricultură au optat pentru simplificarea modalității de angajare a lucrătorilor la muncile agricole sezoniere. – Am fost martor ocular când în anul precedent în cadrul vizitei grupei mobile de specialiști în s. Răscăieți un agent economic tânăr care recent a inițiat afacerea în agricultură vă spunea că dorește să lucreze cinstit, să plătească impozite la stat, însă imperfecțiunea cadrului legal nu-i oferă această posibilitate, prin urmare el devine infractor pe nevrute. S-a vorbit atuncea despre necesitatea unei legi noi care ar reglementa munca lucrătorilor sezonieri. Cu greu, dar totuși legiuitorul a auzit doleanțele agricultorilor… – Aveți în vedere Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri? – Exact. Deoarece legea intră în vigoare de la 2 septembrie curent, vă rog să informați comunitatea raională despre esența acestui document. – Legea are scopul de a combate fenomenul muncii informale, eschivarea de la plățile la buget și atragerea zilierilor agricoli într-un mecanism simplificat de înregistrare a serviciilor prestate și a sumelor încasate drept remunerare. Potrivit noii legi, zilierii pot desfășura activități pentru acelaşi beneficiar (angajator, persoana juridică sau fizică) nu mai mult de 90 de zile într-un an calendaristic, iar timpul de muncă nu trebuie să depăşească 40 de ore pe săptămână pentru adulți. Persoanele cu vârsta de la 16 la 18 ani pot lucra 7 ore pe zi ori 35 ore pe săptămână, iar persoanele cu vârsta de la 15 la 16 ani – 5 ore pe zi sau 25 ore pe săptămână cu acordul în scris a părinților. Plata pentru activitatea zilierului va avea loc la sfârşitul fiecărei zile de muncă, conform înţelegerii verbale dintre beneficiar şi zilier. Totodată, remunerarea poate fi efectuată și săptămânal dacă să încheie un acord scris între zilier și beneficiar. – Vă rog să vorbiți mai concret despre remunerare. – În lege este stipulat că pentru activitatea exercitată, zilierul primeşte o remunerație al cărei cuantum (mărimea) se stabileşte prin negociere directă între părţi, dar care nu poate fi mai mic decât cuantumul minim garantat al salariului pe oră în sectorul real. Începând cu 1 mai curent, acest cuantum este egal cu 15,44 lei pe oră sau 123,50 lei pe zi. Din păcate, nici angajatorul care plătește cu mult mai mult deseori nu poate găsi oameni la lucru: o mare parte din locuitorii satelor sunt plecați peste hotare, cei rămași ori nu mai pot munci, ori, afectați de viciile sociale, nu vor să lucreze. – Cum se va duce evidența muncii zilierilor? – Conform noilor prevederi, persoanele care vor angaja zilieri, vor fi obligaţi să întrețină un Registru de evidență, în care să înregistreze toate persoanele şi ulterior să transmită extrasul către Inspectoratul teritorial de muncă. – Ce obligațiuni mai are angajatorul? – Din veniturile obținute din activitatea zilierilor beneficiarul achită impozitul pe venit. Angajatorul este obligat să remunereze zilierul pentru munca prestată, să acorde gratuit zilierului echipament individual de protecţie, în funcţie de natura şi specificul activităţii desfăşurate, să asigure zilierului condiţii de muncă corespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă. – Are obligațiuni și zilierul? – Evident. Zilierul are obligațiuni să semneze în Registrul de evidenţă după achitarea remunerației convenite, să exercite activitatea convenită cu beneficiarul, să aibă grijă de bunurile beneficiarului, să însuşească şi să respecte măsurile de securitate şi protecţie stabilite de beneficiar. – Cei angajați la muncă prin contract individual se bucură de protecția socială. Ce garanții sociale are zilierul? – Conform legii, din veniturile zilierului nu se rețin contribuții de asigurări sociale și nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală. Dacă să vorbim pe înțelesul oamenilor, din venitul obținut zilierul trebuie să procure de sine stătător polița de asigurare medicală. La fel, de sine stătător zilierul trebuie să se adreseze la CNAS Ștefan Vodă pentru a încheia contract și a plătească primele ( o sumă de bani) pentru a fi asigurat cu pensie la bătrânețe. – După mine, aici este punctul slab al legii. Dumneavoastră ca fost primar cunoașteți mai bine sătenii: mulți din ei conștientizând importanța cotizării în fondul social vor încheia contracte cu CNAS? – Din păcate, oamenii din păturile social vulnerabile trăiesc cu ziua de azi, fără a se gândi că vor ajunge la bătrânețe și vor rămânea fără pensie. Necesitățile cotidiene sunt cu mult mai mari decât veniturile, iar de la ele trebuie să mai rupi o parte pentru a plăti primele la CNAS. Mentalitatea omului se schimbă foarte greu. Deși în cazul dat totul depinde de acțiunile concrete a fiecărui om, la urmă tot statul va fi învinuit că cetățeanul oarecare a rămas fără pensie… – Unii experți susțin că lipsa unui contract de muncă va genera, cel mai probabil, o tendință negativă în rândul beneficiarilor și îi va determina să apeleze mai degrabă la serviciile zilierilor, reziliind contractele individuale de muncă. Astfel întreprinderile vor fi tentate spre neachitarea contribuțiilor sociale și medicale. Persoanele cu contracte ar putea astfel să-și piardă locurile de muncă sau să treacă în categoria zilierilor, fără a beneficia de garanții sociale sau medicale. – În art. 10 al Legii este specificat că beneficiarul nu este în drept să transfere salariații angajați în baza contractului individual de muncă la categoria zilieri. Controlul asupra respectării prevederilor acestei legi va fi efectuat de către inspectorii muncii și inspectorii fiscali. Documentul stabilește că, în cazul în care beneficiarul de munca zilierilor nu va respecta noile reguli, el va fi sancționat conform Codului Contravențional. – În cadrul unui interviu e foarte greu de elucidat toate aspectele problemei. După transpunerea legii în viață va fi clar dacă mecanismul va lucra așa cum s-a dorit. Vă mulțumesc pentru interviu, dl Alexandru Pavlicenco. Valentina GORNOSTALI, IP „Prier” |
Despre munca zilierului în albia legii (Interviu cu dl Alexandru Pavlicenco, vicepreședintele raionului)
