Gândul de „căpătâi”al acestui material: „Mie tare dragă Țara, dar nu am bani s-o vizitez, de aceea merg cu lecții în sate și așa o iubesc pe viu cu ce am mai scump în mine: mintea, gândirea, inima și sufletul”. .
Dintr-o îndemnare profesională din partea colegului meu dl dr Mihai Rurac, anul acesta am ajuns prima dată la Ermoclia din Ștefan Vodă. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului „Păstrăm satul curat” –„Campanie de informare asupra importanței gestionării deșeurilor la nivelul comunității”. Proiectul a fost câștigat de AO „Andrieș”, ghidat de primăria satului Ermoclia, primar Mihai Țurcanu și coordonat de dna Svetlana Șargarovschi.
Tematica mea ca expert a fost „Utilizarea pesticidelor în gospodăriile individuale” și m-am bucurat enorm de mult pentru imensitatea de întrebări din partea sătenilor: de la canistra cu otravă din sărai sau fiola din frigider și locul acestora în reciclare, până la gândacul din Colorado și lunga lui călătorie peste ocean până în Europa și Moldova noastră. Apoi despre râma, broasca, sârmarii, căpușele, păduchi de găini, ploile „sărate” și castraveții sensibili. Câte ceva despre molia castanului de pe aleile satului lor, talpa solului, otrava multă din livezi și vii, cârtița și orbetele, canistrele aruncate pe la margini de drum. Și din nou boli de plante, insecte bune și nebune, în sens că dăunătoare plantelor cultivate și tot așa.
Prezentarea și discuțiile adiacente ca între oamenii buni care se interesează de multe, au ținut peste cinci ore (partea primară) și toată lumea mai stătea, dacă nu avea acasă multe treburi de făcut și alte responsabilități, ferească sfântul, de neglijat. A fost o întâlnire, cum se spune printre lumea bună „de milioane” cu toată adunarea binedispusă. Le mulțumesc tuturor care au fost la întâlnirea noastră și sunt sigură că cele discutate de noi împreună ne sunt numai de folos.
Partea secundă a întâlnirii noastre a fost dedicată vizitării obiectivelor importante ale satului. M-a impresionat aleile „căstănite” ale satului și întreținerea lor – tulpinile văruite, ca semn de bună gospodărire, lipsa plasticului tăvălit pe sub gardurile gospodăriilor și în văzul tuturor, care ustură ochii când se văd și tot așa. Adică Ermoclia este un sat cu străzile și ulițele curate și aceasta bucură enorm de mult. Continuarea lucrărilor de restaurare și renovare, spre exemplu a scărilor cu felinare pe mijloc ce urcă spre crucea în memoria celor deportați în perioada sovietică, este o dovadă bună, reală și lăudabilă.
Frumoasă, îngrijită și lăudată este Biserica din Ermoclia cu hramul „Sf. Mihail și Gavril”, care, atenție tuturor, nu a fost închisă în perioada sovietică, menționează dna Svetlana Șargarovschi. Preotul cu sătenii din anii 60 ai secolului trecut au plătit scump la stat la acea vreme ca să demonstreze că este o unitate profitabilă. Și așa a scăpat biserica fără scândurile în cruce de la uși și ferestre, iar fapta ermoclienilor de atunci și acum, merită plecăciune cu mult respect.
Ultima laudă pentru Ermoclia este că lumea satului stă pe loc și lucrează în sat și orașele din vecinătate ca altădată, iar în străinătate nu pleacă nimeni, sau în comparație – doar câțiva și aceștia numai ultimii 2-3 ani. Mare lucru, stimați ermoclieni, și pentru cei care citesc acest material, scriem negru pe alb: înseamnă că se poate de-a face viață bună și în Țara noastră. Tot respectul.
Asea M. TIMUȘ,
entomolog, UASM, 18 noiembrie 2018
