La ședința Consiliului raional pentru protecția copiilor s-au examinat două chestiuni importante strâns legate una de alta: delicvența juvenilă în raionul Ștefan Vodă, acțiunile de profilaxie și combaterea mecanismului a prevederilor legislației în vigoare și influența migrării părinților asupra creșterii, educației și dezvoltării copiilor. A prezidat ședința dl Vasile Gherman, vicepreședintele raionului și totodată președintele Consiliului raional pentru protecția copiilor.
Despre ce vorbește statistica? Cifre concrete au fost aduse de către dna Diana Cernomorcenco, procuror în procuratura Ștefan Vodă. Astfel, în 2015 procurorii au instrumentat 49 cauze penale în privința a 55 de infracțiuni, sau cu 7 cauze mai mult decât în perioada analogică a anului 2014. Analiza efectuată demonstrează că 30 infracțiuni (61 de procente) sunt săvârșite contra patrimoniului, adică predomină furturile. La moment la Biroul Siguranță Copii al Inspectoratului de poliție Ștefan Vodă se află la evidență 11 minori care au comis infracțiuni, din ei doar doi minori sunt din familii complete și nonvulnerabile. Prin urmare, în comiterea infracțiunilor factorul promotor este cel social-economic, deoarece majoritatea minorilor infractori vin din familiile social-vulnerabile, îndeosebi numeroase. Atât în cadrul urmăririi penale, cât și la examinarea cauzelor cu implicarea minorilor apar unele dificultăți legate de faptul că lipsește reprezentantul legal, deoarece părinții sunt plecați peste hotarele țării, iar asupra acestor copii nu este instituită tutela. În asemenea cazuri se recurge la ajutorul reprezentantului direcției asistență socială și protecția familiei. În luna octombrie 2014 în incinta judecătoriei Ștefan Vodă a fost amenajată o cameră specială destinată audierii participanților minori într-o cauză penală. În perioada precedentă procurorii sau judecătorii erau nevoiți să se deplaseze în or. Anenii Noi pentru audierea minorilor în condițiile speciale, conform prevederilor legislației. Însă a apărut o altă problemă: audierea martorului minor se efectuează prin intermediul unui intervievator, însă în raion lipsește o persoană special instruită pentru această sarcină. Procurorul a atenționat cu îngrijorare că statul care trece prin perioade grele de democratizare, cât și societatea civilă nu are o atitudine serioasă față de problemele și lăuntricul psihologic al copilului, fapt ce duce la apariția fenomenului de suicid în rândurile copiilor.
Dna Natalia Galata, specialist principal în protecția drepturilor copiilor al DASPF, s-a referit la cauzele specifice ale apariției delicvenții juvenile: creșterea situațiilor de abandon școlar al elevilor cu comportament deviant sau preocupări antisociale, lipsa unor activități utile; lipsa de supraveghere permanentă de către părinți, supraveghetori, tutori etc.; familiile dezordonate, influența negativă a părinților cu antecedente penale asupra copiilor care devin infractori; intermitența în educația minorilor de către școală, unități de ocrotire; necunoașterea din timp a anturajului, a locurilor și mediilor frecventate de minori, lipsa unei legături permanente între familie și școală; influența unor infractori majori aflați în anturajul minorilor prin determinarea acestora de a comite fapte antisociale; consumul de către unii minori de substanțe halucinogene și alcool pentru creșterea unei stări euforice. Principala cauza însă a apariției atitudinilor antisociale o constituie influența mediului social și proceselor psihice la nivelul conștiinței individului. Deci, pentru a găsi cauzele și condițiile care favorizează delicvența juvenilă trebuie să pornim de la analiza structurii interne ale personalității copiilor și adolescenților și a factorilor externi, printre care un loc aparte revine absenteismului și abandonului școlar. Întru confirmare: în 2010 din totalul minorilor care au comis infracțiuni 85,7 de procente au fost tinerii neîncadrați în sistemul educațional. Și încă câteva date statistice care nu cer comentarii: în 2010 40,2 de procente de minori care au săvârșit crime fac parte din familii vulnerabile; circa 22 procente provin din familii monoparentale; 8 procente din familii cu mulți copii; circa 26 procente sunt din categoria celor rămași fără îngrijirea a unui sau a ambilor părinți ca urmare a plecării acestora la muncă peste hotare; 4,2 procente sunt beneficiarii ai instituțiilor rezidențiale. Astfel, delicvența juvenilă constituie o problemă socială complexă, a cărei cunoaștere și explicație trebuie să stea la baza măsurilor de politică socială și penală. Actualmente, problemele educării, adaptării și, în special, promovării generației tinere devin extrem de presante și dificile, nerezolvarea lor ducând la consecințe ireversibile în conduita copiilor și tinerilor.
Dna Elena Ceban, inspector superior al Biroului Siguranță Copii, a vorbit despre situația în primul trimestru al anului 2016. Astfel, la evidență se aflau 51 minori, radiați 4, dintre care 2 pentru împlinirea majoratului, 2 prin corecție. În februarie a fost luat la evidență un minor și o familie social-vulnerabilă. La moment la evidența BSC se află 48 minori și 2 familii social vulnerabile. În comun cu asistența socială au fost luați din familii și plasați de urgență în centre sociale comunitare 4 copii. De la începutul anului de către minori au fost comise 7 infracțiuni, dintre care 5 transmise în procuratura Ștefan Vodă. Comparativ cu anul 2015, numărul infracțiunilor comise de minori a crescut cu 11 procente.
Dacă luăm în considerație numai cazurile documentate, deși numărul infracțiunilor ascunse este cu mult mai mare, situația e gravă. În acest context dl Gherman a întrebat membrii comisiei, cum conlucrează toate serviciile și instituțiile raionale abilitate pentru a combate delicvența juvenilă, cât de eficiente sunt măsurile de profilaxie? Dna Raisa Burduja, șefa direcției generale învățământ, a informat că la moment în jur la 1800 de elevi din numărul total de 10000 de elevi au rămas cu un părinte sau fără ambii părinți. Evident, migrarea populației lasă o amprentă negativă asupra educației copiilor, duce la absenteism și abandon școlar. Deși conducerea instituțiilor de învățământ, pedagogii, diriginții de clase depun eforturi pentru a ține în vizor copiii rămași fără supraveghere sau cei din familiile vulnerabile, în caz de necesitate apelând la direcția asistență socială, BSG sau polițistul de sector, se întâmplă când situația scapă de sub control sau toate măsurile întreprinse nu duc la rezultatul dorit. O experiență bună demnă de urmat există în gimnaziul din s. Copceac, unde în registru special sunt introduse toate datele părinților elevilor plecați în străinătate, inclusiv telefoanele de contact. Astfel, sunt luați la evidență strictă acei plecați și persoanele în grija cui rămân elevii. Deși din diferite motive nu este instituită tutela asupra copiilor, cum cere legea, conducerea gimnaziului ține la control migrația și în caz de necesitate poate contacta părinții elevilor.
A fost adus un caz concret când s-au implicat toți cei responsabili de soartă adolescentului, însă finalul e trist, deoarece scăparea irecuperabilă a fost făcută în familie. Dar dacă această familie ar fi fost ajutată de un psiholog calificat încă atunci când în comportamentul copilului au apărut primele devieri, oare se ajungea la situația aceasta?
Dna Viorica Nastasiu, șefa direcției asistență socială și protecția familiei, susține că există o conlucrare sănătoasă cu școala, medicii de familie, Inspectoratul de poliție, oficiul stării civile, însă sunt și rezerve în această activitate. Dna Galata, juristul direcției, este nevoită deseori să participe la judecăți ca reprezentant legal al minorilor care au comis infracțiuni. Dumneaei nici nu reușește uneori să ia cunoștință de dosar, fiind informată în pripă. Deci, iarăși se face simțită necesitatea de avea în DASPF un psiholog care în special să se ocupe cu cazurile minorilor infractori.
Psihologul, folosind instrumentarul profesionist, ar putea determina cauzele delicvenții minorului, în caz de necesitate implicând medicii. Doar agresivitatea, comportamentul neadecvat al minorilor poate fi provocat și de diferite maladii, inclusiv psihice, care pot fi tratate medicamentos, și-a expus părerea dna Nadejda Balanețchi, medicul de familie, membru comisiei. Un exemplu elocvent – un minor a comis 12 furturi, dar nici nu vinde obiectele furate, nici nu se folosește de ele. Oare acest tânăr care fură fără un scop determinat nu are careva dereglări?
La finele ședinței a fost luată decizia de a adresa Consiliului raional un demers argumentat cu privire la necesitatea introducerii în statele DASPF pentru anul 2017 unității de psiholog cu finanțarea respectivă. Conlucrarea între toate instituțiile statale care au tangența cu dezvoltarea fizică, psihică și socială, educația copiilor trebuie să fie mai strânsă, mai productivă, iar Consiliul raional pentru protecția copiilor urmează să coordoneze mai eficient activitatea lor, a concluzionat dl Vasile Gherman, președintele Consiliului raional pentru protecția copiilor.
Sarcina aceasta este importantă pentru toată societatea, deoarece educația copiilor de azi va da roade mâine, și, dacă vom fi indiferenți, gustul „recoltei” poate deveni foarte amar…
Valentina GORNOSTALI, IP „Prier”