Cultură, Tineret, Sport și Turism Noutăți

Cum e posibil să nu-ți placă poezia?

În fiecare an, pe 21 martie, întreaga lume celebrează una dintre formele cele mai frumoase ale exprimării și ale identității culturale și lingvistice a popoarelor: poezia. Prezentă  de-a lungul istoriei, în toate culturile și pe fiecare continent, poezia vorbește despre umanitatea, valorile, armonia, precum și sensibilitatea noastră pentru cei de lângă noi, metamorfozând cel mai simplu poem într-un îndemn la introspecție interioară și un imbold la dialog, pace și toleranță. Ziua mondială a poeziei este o ocazie de a ne onora poeții, de a reînvia tradițiile orale, cum ar fi recitalurile de poezie, de a promova lectura, scrierea și predarea poeziei, de a întări legătura dintre poezie și alte arte, cum ar fi teatrul, dansul, muzica și pictura.   În era digitală, când atenția  ne este permanent distrasă și valorile noastre tind să fie atât de materiale, de lumești, poezia rămâne o oază de sensibilitate în care semnificația cuvintelor rămâne plină de magie. În această eră și în pofida faptului că situația pandemică din lume  nu ne bucură, poezia ne poate ajuta, tocmai  pentru că poezia sondează stări, sentimente și trăiri și le transmite liric, ea are putere. În rândurile de mai jos, vom  descrie doar câteva  acțiuni culturale mai deosebite de alți ani , care au fost realizate de către instituțiile de cultură  din localitățile raionului îndemnând să se alăture  persoanele pasionate de poezie și nu numai, dar în același timp  invitați fiind și tineri care nu au fost și nici nu sunt fani al poeziei.

Ne-au impresionat cel mai mult   tinerii  din satul Tudora, care au  venit cu noi idei de a schimba modul  marcării zilei mondiale a poeziei  pe cele vechi  prin spectacolul De-a poezia. Un joc de cuvinte și de viață (o înșiruire coerentă, cu sens, de poezii aparținând mai multor autori. Unii consacrați, cum este Marin Sorescu, alții deloc consacrați, unii chiar controversați ).

Un alt mod de manifestare a poeziei,  în premieră,  flașmob – poetic  în aer liber cu genericul: 9 motive pentru care poezia ne ajută să înțelegem lumea mai bine, concomitent desfășurat de către mai multe biblioteci publice 1) Palanca – Poezia ajută la stimularea memoriei; 2) Căplani – Poezia dezvoltă abilități de comunicare; 3) Ermoclia Poezia îmbunătățește ideile; 4) Purcari – Poezia este terapeutică pentru cel care scrie; 5) Ștefan Vodă – Poezia e terapeutică pentru cititor; 6) Cioburciu – Poezia te ajută să înțelegi însăși semnificația cuvintelor; 7) Brezoaia Poezia te ajută să înțelegi oamenii; 8)  Marianca de JosPoezia e drumul către tine însuți; 9) Răscăieții NoiPoezia aduce armonie și purifică.

Dialoguri între poezie și alte genuri de creație ca muzica, pictura având sloganul: Cum e posibil să nu-ți placă poezia?  au fost desfășurate online de către casele de cultură din teritoriu: Ștefan – Vodă, Talmaza , Copceac, Ștefănești,  Popeasca, Feștelița, Antonești, Carahasani, Lazo, Semionovca, Volintiri, Viișoara, Slobozia, Alava, Ermoclia.

Pe lângă activitățile tradiționale (conservarea și etalarea prin expoziții clasice  a patrimoniului) muzeele din satele Tudora, Crocmaz, Răscăieți, Copceac, Căplani, Talmaza,  Ștefănești, Popeasca,  au încercat, să recepteze dincolo de încadrări academice (scenice) și le-a reușit, de a simți cu sufletul,  raportându-se la o incursiune în istorie  prin fuzionarea poeziei cu imaginile și muzica, întrupată de prezența actorilor prin limbajul imediat,viu al teatrului.  Muzeele au regizat  teatre poetice după lucrări din folclor Miorița, Toma Alimoș, precum  și după creațiile autorilor literaturii naționale și mondiale: Eminescu, Alecsandri, Mateevici, Topîrceanu, Blaga,  dar și realiste în același  timp, care vorbesc despre dramele tăcute ale copiilor condamnați la o copilărie cenușie, cu părinți plecați din sat; cu personaje încremenite parcă, de pildă, sau neputința de a înțelege (anti)declarația  pe de o parte te iubesc, pe de alta , nu.

Foarte atent, cu o stare de liniște interioară a fost conturat și recitat pastelul de primăvară La Paști – capodopera poeziei religioase a lui George Coșbuc și cea mai frumoasă poezie din întreaga lirică românească despre această mare sărbătoare a creștinătății Învierea Domnului de către ansamblul vocal de tineret Urmașii lui Ștefan (casa de cultură or. Ștefan –Vodă).  Teatrul de poezie e o radiografie afectivă. De fapt , după ce  vizionezi aceste spectacole, înveți  să înțelegi poezia, ca și teatrul, că a fost inventată nu  pentru  a fi Citită, ci pentru a fi Interpretată!

Pentru cei care găsesc dificil  să își exprime emoțiile, lectura poeziilor poate deschide uși spre acele sentimente suprimate, uși, care altfel ar rămâne închise. În poezie, cuvintele sunt magice, stările adânci. Cum e posibil să nu-ți placă poezia?

                        Alina Rovenco  – Șevcenco,  specialist superior DCTST