Condițiile climaterice din ultimul an a influențat foarte negativ formarea bazei furajere pentru sectorul zootehnic al Republicii Moldova.
În multe ferme de acum se simte o insuficienţă de furaje, iar cele care se prepară (fânul, silozul) sunt de o calitate joasă, deoarece insuficiența precipitațiilor a dus la o dezvoltare slabă a plantelor furajere. Era o speranță că porumbul pentru siloz și boabe va îmbunătăți întru câtva situația, însă aceasta nu s-a întâmplat și acum numai în câteva gospodării din raioanele de nord a țarii se prepară un siloz de calitate. În rest anul acesta fermierii, care întrețin taurine şi ovine, în loc de siloz au umplut (în cel mai bun caz) capacitățile cu plante de porumb care nici nu au ajuns la formarea știuleților. Luând în considerație că silozul și boabele de porumb constituie bază energetică a rațiilor la animalele rumegătoare, în perioada de iernare fermierii se vor confrunta cu probleme majore legate de îndestularea cerințelor energetice a animalelor.
Nu mai bine stăm la capitolul pregătirii fânului și fânajului din lucernă, care la prima coasă nu a dat roadă cuvenită din cauza timpului rece din primăvară iar apoi a intervenit seceta și nu am putut obține o a doua coasă, despre coasa a treia nici nu se discută. Aceasta este de asemenea o problemă importantă deoarece furajele obținute din lucernă tradițional rezolvau, într-o mare măsura, problema proteinei în rațiile rumegătoarelor.
Aceste două probleme majore, legate de calitatea joasă a furajelor pregătite pentru iernare, va cere mărirea nivelului de concentrate în rații (deci cheltuieli suplimentare și creșterea costului rației) și a diferitor aditivi furajeri (premixuri, CPVM, etc.)
Cum pot fi rezolvate aceste probleme?
Dacă vorbim despre îndestularea cantitativă cu furaje, atunci este necesar mai intensiv de folosit toate sursele adăugătoare posibile de nutreţuri. Se are în vedere în primul rând folosirea ca suplimente la raţia de bază a deșeurilor de la industria de prelucrare: borhotul de bere şi alcool, tăiţei de sfeclă, tescovina de mere şi poamă, atât în formă proaspătă cât și uscată, macuhurile (turtele) din semințe de poamă, de miez de nucă, de bostani, fosfatidele, melasa etc.
Borhoturile proaspete de bere şi alcool trebuiesc folosite cu precauţie o perioadă de 15-20 zile cu un repaus de 5-8 zile, apoi ciclul se va repeta. De asemenea este nevoie de a introduce în raţie surse adăugătoare de calciu, de dorit calciu vitaminizat.
Norme orientative de folosire a unor reziduuri ale industriei alimentare în rațiile animalelor agricole
| Nutrețuri,
kg/cap/zi sau % din nutrețurile combinate |
Specia de animale | |||||
| Vaci lapte | Vaci repaus mamar | Taurine îngrășat | Ovine
mature |
Porci îngrășat | Iepuri | |
| Tăiței de sfeclă însilozați | 15-20 | – | 25-30 | – | 1,5-2,0 | – |
| Tăiței de sfeclă uscați | 1-3 | 1,0 | 1-2 | 0,2-0,3 | 0,2-0,4 | 8-10% |
| Borhot de bere proaspăt
(10-15% SU) |
12-15 | – | 15-20 | – | 1,0-1,5 | – |
| Borhot de alcool proaspăt
(10-15% SU) |
15-20 | – | 15-20 | – | 1-1,5 | – |
| Borhot alcool uscat | 1,5-2,0 | 0,2-0,5 | 1-2 | 0,1-0,2 | 0,2-0,3 | 8-12% |
| Tescovina de poamă proaspătă | 3-5 | – | 3-5 | 0,5-1,0 | 1,5-2,5 | – |
| Tescovina de poamă uscată | 1-1,5 | 0,5-1,0 | 1,5-3,0 | 0,2-0,3 | 0,2-0,4 | 5-8% |
| Tescovina de mere proaspătă și însilozată | 12-15 | – | 15-20 | 0,2-0,3 | 0,3-0,5 | – |
| Macuh (turtă) nuci | 1-2,0 | 0,8-1,0 | 1,5-1,8 | 0,1-0,2 | 0,2-0,4 | 10-12% |
| Macuh (turtă) semințe poamă | 0,5-1,0 | 0,3-0,5 | 0,5-1,2 | 0,1-0,2 | 0,2-0,4 | 5-8% |
| Melasa | 0,5-1,5 | 0,5-1,0 | 0,5-1,2 | 0,1-0,2 | ||
Ca surse de proteină este necesar de utilizat pentru toate animalele agricole mai pe deplin așa reziduu ale industriei de prelucrare ca – borhotul de alcool în formă uscată, cât și umedă, care conține până la 28-30% proteină brută.
Pentru animalele rumegătoare se poate de utilizat cu succes surse de proteină din substanțele azotate neproteice, și în primul rând al ureei protejate de la descompunerea rapidă în rumen. Asemenea preparate sunt deja pe piața Republicii Moldova și sub denumiri comerciale de „Nutribos”, „Optigen” și altele se comercializează. Aceste preparate în doze mici de 100-200g/cap/zi pot înlocui până la un kg de șrot de soia pentru o vacă de lapte.
Pentru a spori eficacitatea nutreţurilor este necesar de a organiza pregătirea lor preventivă înainte de a le distribui animalelor.
În majoritatea cazurilor în condițiile gospodăriilor casnice, deţinătorii de animale în ţara noastră distribuie nutreţurile separat, şi nu le folosesc în formă de amestecuri. Însa este cunoscut faptul că furajele se folosesc mai eficient şi cu un randament mai înalt numai în formă de amestecuri unice. Diverşi componenţi ai amestecului se completează unul pe altul cu substanţe nutritive, care nimerind concomitent în organismul animal facilitează gradul de digestie şi ingerare a nutreţurilor. Ca rezultat productivitatea animalelor sporeşte minimum cu 15-20%, iar cheltuielile de furaje la o unitate de producţie sunt cu 10-12% mai reduse.
Pentru prepararea amestecurilor unice este necesar ca furajele grosiere să fie mărunțite, opărite, amestecate cu siloz, rădăcinoasele mărunțite, tăiței de sfeclă, o cantitate mică de concentrate, sare de bucătărie, adaosuri minerale, melasă. Asemenea amestecuri sunt folosite de animale practic fără resturi.
Din motivele descrise mai sus, pentru îndestularea cerinţelor animalelor în macro- și microelemente, vitamine și proteine, este strict necesar ca în componenţa nutreţurilor combinate să se introducă premixuri şi concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM). Utilizarea premixurilor în proporţie de la 1% până la 5% din componența concentratelor îndestulează necesităţile animalelor în vitamine şi microelemente şi contribuie pozitiv la sporirea productivităţii şi menţinerea sănătăţii animalelor.
Cu ajutorul concentratelor proteino-vitamino-minerale (CPVM) se poate de transformat grăunțele de graminee din gospodării în nutreţuri combinate de o calitate înaltă pentru animale şi păsări. Pentru aceasta, în dependenţă de specia şi vârsta animalelor se amestecă 15-30% de CPVM cu 85-70% grăunţe mărunţite (porumb, orz, grâu, etc.).
Acest lucru este posibil datorită faptului că CPVM conţin în cantităţi suficiente – proteine, vitamine şi substanţe minerale – macro- şi microelemente.
Nu uitaţi că folosind nutreţuri combinate obţinem cu 25-30% mai multă producţie decât când folosim amestecuri simple de grăunţoase.
Institutul Stiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară reieșind din componenţa chimică şi valoarea nutritivă a furajelor locale a elaborat şi a aprobat un şir de reţete de premixuri şi CPVM pentru animale şi păsări agricole, care acum se produc de către SRL „Medicamentum” și se folosesc cu succes de către deţinătorii de animale. Folosirea premixurilor şi CPVM sporeşte productivitatea animalelor şi indicii de reproducție cu cel puţin 10-15%.
Știm că utilizarea corectă și eficientă a nutrețurilor depinde în mare măsură și de faptul dacă noi, specialiștii din domeniu, calculăm corect rațiile animalelor de fermă. Pentru a putea efectua corect această operațiune este binevenită efectuarea investigațiilor de laborator, și numai având datele componenței chimice „de – facto” a nutrețurilor putem corect calcula rațiile sau rețetele de nutrețuri combinate. În acest context vă informăm că Laboratorul de Nutriție și Tehnologii Furajere al Institutului de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară, s. Maximovca, Anenii Noi, efectuează asemenea investigații.
Prelucrat de către Gheorghe CERNEAN, specialist superior DAA