Noutăți

Cernobîl – tragedia secolului XX

La 26 aprilie curent s-au împlinit 30 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, în urma căruia mii de pământeni şi-au pierdut viaţa, iar alţii au rămas invalizi. Peste 3500 de persoane din Moldova, inclusiv 43 de tineri din 13 localităţi ale raionului Ştefan Vodă, au participat la lichidarea consecințelor avariei de la centrala atomoelectrică Cernobîl.

La Ştefan-Vodă, în incinta Consiliului raional s-au reunit participanţii la lichidarea consecinţelor catastrofei nucleare, având alături conducerea raionului şi oaspeţi invitaţi, pentru a aduce un omagiu celor care au decedat în urma tragediei.

Dl Nicolae Molozea, președintele raionului, a adus sincere mulțumiri celor care au rămas în viață, 32 la număr, pentru fapta lor eroică. Cei care au salvat milioane de vieți omenești merită toată recunoștința și grijă din partea statului. Cu părere de rău, nu avem în raion un monument închinat suferinţei şi curajului lichidatorilor de la Cernobîl, și-a expus regretul dl Molozea, însă Consiliul raional totdeauna a susținut, moral și material, cernobîlenii, și această atitudine plină de recunoștință și respect, va fi păstrată totdeauna.

Dna Valentina Uța, șefa direcției cultură, tineret, sport și turism, moderatoarea evenimentului, a anunțat un minut de reculegere în memoria eroilor-martiri cernobîleni ce nu mai sunt în viaţă. Veșnica pomenire pentru Creciun Andrei din s.Talmaza, Cuşcenco Vasile din s.Răscăieţi, Culin Serghei din s. Căplani, Donos Gheorghe din s. Cioburciu, Ceban Leonid și Nimirschi Grigore din or. Ştefan Vodă, Curujiu Anatol din s. Olăneşti și Probeigolova Valeriu din s. Tudora.

Mesajul dnei Uța a fost foarte emoționant:

– Privind fotoreportajul cu genericul „Sunt oameni ca noi…dar veşnic eroi” desfăşurat în holul Consiliului raional vrând-nevrând cazi pe gânduri şi, realizând ce s-a întâmplat 30 ani în urmă, ai un sentiment de frică, ca şi cum un glonţ ţi-ar fi şuierat pe la ureche. Cărţile expuse merită citite. Dar să aveţi inima tare când o faceţi. Te cutremură, te întristează foarte tare, te înfurie. Aceste cărţi sunt un document istoric real. Ecoul dezastrului de la Cernobîl va fi audiat şi perceput mai multe decenii. Istoria acestui dezastru şi realitatea tragediei consecinţelor ne dau putere de a depăşi şi transmite mesajul oamenilor să cunoască şi să nu repete greşeala comisă.

Preşedintele adjunct al asociaţiei „Cernobîl” din Republica Moldova, dl Valeriu Pivovarov, a vărsat lumină asupra evenimentelor triste, numind cauzele adevărate care s-au păstrat în taină mulți ani și pe cei care se fac vinovați în tragedia nucleară. Experimentul științific care s-a desfășurat la stația atomică a ieșit de sub control din cauza neînțelegerii între oficialii de la Moscova și Kiev, care conduceau sectorul nuclear. Astfel, tragedia s-a produs din cauza factorului uman.

Adevărurile triste nu schimbă nimic, a menționat în luarea sa de cuvânt dl Vasile Gherman, vicepreședintele raionului, însă trebuie să le cunoaștem pentru a trage concluzii de rigoare și a nu repeta greșelile fatale. Din 32 de lichidatori din raionul Ștefan Vodă 6 au grupa severă (I) de invaliditate, ceilalți – grupa II, 46 de copii care s-au născut după catastrofa nucleară au probleme de sănătate. Statul are rezerve față de cernobâleni care merită mai multă atenție și mai mult ajutor. Bucură faptul că organizația obștească „Cernobîl” condusă de dl Alexandru Bădulescu este unită, membrii organizației acordând ajutor celor aflați în situații grele.

Dl Alexandru Bădulescu, președintele organizației raionale „Cernobîl” a mulțumit conducerii raionului pentru înțelegere și susținere permanentă. Întru comemorarea a 30 de ani de la dezastrul ecologic de la Cernobîl Consiliul raional Ștefan Vodă a alocat 41 mii lei din bugetul raional și încă 9500 lei din fondul de rezervă. Grație conlucrării cu conducerea filialei Ștefan Vodă „Poșta Moldovei” cernobîlenii au ridicat indemnizația oferit de Consiliul raional. A fost organizată masa de pomenire în memoria celor care au cedat în fața morții.

Valentina GORNOSTALI, IP „Prier”

DSC00110DSC00121 (2)