Interviu cu dna Viorica GODIAC, şefa casei teritoriale de asigurări sociale Ştefan-Vodă
–De câtva timp, dnă Viorica Godiac, de rând cu alte probleme vitale, lumea noastră mai este bulversată şi de recenta Lege privind sistemul public de pensii. Ce-aţi putea relata pentru cititorii ziarului nostru în această ordine de idei?
–La 30 decembrie 2016 în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative prin care se modifică şi se completează Legea 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, care după modificările efectuate are titlul de „Legea privind sistemul politic de pensii” în care se stipulează că atât bărbaţii, cât şi femeile din Moldova vor ieşi la pensie la vârsta de 63 ani.
Începând cu 1 iulie 2019, se stabilește vârsta-standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și, începând cu 1 iulie 2028, vârsta-standard de pensionare de 63 de ani pentru femei. Atingerea acestor vârste se realizează prin creșterea anuală a vârstelor-standard de pensionare. Majorarea vârstei se va efectua în fiecare an la 1 iulie prin adăugarea a 6 luni la vârsta de pensionare la femei şi patru luni la bărbaţi. Aşadar, la 1 iulie 2017 vârsta de pensionare va fi 57 de ani 6 luni pentru femei şi 62 de ani 4 luni pentru bărbaţi.
—Care este stagiul complet de cotizare?
–Stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei de vârstă se majorează treptat cu 6 luni în fiecare an, începând cu 1 iulie 2017, până va constitui 34 de ani.
–Care este modalitatea de calculare a pensiei de vârstă?
–Începând cu 1 aprilie 2017, va fi aplicată o nouă formulă de calculare a pensiei, care înlocuieşte modalitatea de calcul în vigoare, considerată deosebit de complicată şi neînţeleasă de cetăţeni. Noua formulă va asigura interdependenţa dintre contribuţiile şi asigurările sociale achitate şi mărimea viitoarei pensii. Deci, cuantumul pensiei pentru limită de vârstă s-a determina reieșind din stagiul total de cotizare realizat și venitul mediu lunar asigurat valorizat la momentul stabilirii pensiei. Persoanele care vor depune cererea de pensionare după 1 aprilie 2017, nu vor mai prezenta certificatele de salariu ori alte documente, dar vor confirma doar stagiul de cotizare, realizat până la 1 ianuarie 1999. Legea prevede valorizarea venitului mediu lunar asigurat şi pentru pensiile aflate în plată.
–Cum de înţeles această valorizare şi care este impactul ei?
–Introducerea valorizării venitului asigurat, realizat după 1 ianuarie 1999, reprezintă unul dintre elementele esenţiale ale actualei reforme de pensii, deoarece în formula actuală de pensii nu s-a ţinut cont de devalorizarea banilor în timpul dintre perioada în care veniturile asigurate au fost obţinute şi momentul stabilirii pensiei. Valorizarea pensiilor actuale se va efectua pe etape. De la 1 aprilie 2017 vor fi valorizate pensiile stabilite în perioada anilor 2001-2008, iar valorizarea pensiilor stabilite în perioada anilor 2009-31 martie 2017 se va efectua conform unui grafic stabilit de Guvern.
Mai menţionăm că legea de pensionare a fost completată cu un nou articol care prevede că pensionarii care au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limita de vârstă în condiţiile noii legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani. Prevederile legii se aplică la reexaminarea pensiilor pentru limita de vârstă stabilite începând cu ianuarie 2017 şi, respectiv, prima recalculare a pensiei pentru limita de vârstă va fi posibilă în ianuarie 2019.
Prin prezenta Lege de la 1 ianuarie 2017 a fost introdusă o nouă pensie – pensia anticipată pentru limita de vârstă. Astfel, asiguratul care a realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, poate solicita stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei-standard de pensionare de 63 de ani. Totodată, ţin să menţionez că în calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru limită de vârstă nu se iau în calcul perioadele necontributive.
–Care sunt aceste perioade?
–Acestea sunt perioadele de îndeplinire a serviciului militar în termen, cu termen redus sau contract; de îngrijire a unui copil până la vârsta de trei ani de către unul din părinţi; perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitatea temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare profesională; de îngrijire a unui copil cu dezabilitate severă sub 18 ani, de către unul din părinţi, tutore, până la angajarea în funcţie de asistent personal (introdusă de la 1 ianuarie 2017); de rezidenţiat în învăţământul postuniversitar obligatoriu (introdusă de la 1 ianuarie 2017); perioadele necontributive în funcţia de judecător şi procuror de până la 31 decembrie 2005 (introdusă de la 1 ianuarie 2017); de studii în instituţiile de învăţământ superior de zi; de îngrijire a unui invalid de gradul I, a unui copil sub 16 ani sau a unei persoane care a depăşit vârsta de 75 ani până la 1 ianuarie 1999.
Aşadar, bărbaţii care n-au atins vârsta de pensionare şi au realizat stagiul de cotizare necesar conform legii (la moment stagiul necesar este de 33 ani, de la 1 iunie 2017 – 33 de ani 6 luni) fără perioadele necontribuite, începând cu 1 ianuarie 2017 pot depune cererea pentru stabilirea pensiei anticipate conform formulelor în vigoare. Pentru femei această prevedere de lege poate fi aplicată nu mai devreme de anul 2025.
Şi încă un moment la care aş dori să mă refer. Mamelor care au născut şi educat până la vârsta de opt ani cinci şi mai mulţi copii, li se păstrează dreptul la pensie anticipată cu trei ani înainte de împlinirea vârstei-standard de pensionare. Conform noilor modificări, pentru această categorie de pensionari se acordă dreptul de pensie în condiţiile unui stagiu incomplet, adică mai puţin decât cel necesar, care la 1 iulie va constitui 30 de ani şi 6 luni pentru femei. Până la 1 ianuarie 2017 condiţia obligatorie era realizarea stagiului complet necesar pentru stabilirea pensiei de vârstă.
—Ce prevede legea în privinţa pensiilor privilegiate?
–Reforma sistemului de pensii exclude pensiile privilegiate pe care le aveau unele categorii de cetăţeni cum ar fi deputaţii, membrii de Guvern, funcţionarii publici, judecătorii, procurorii. Pensiile acestora vor fi calculate în aceleaşi condiţii ca şi la ceilalţi asiguraţi.
–Şi dacă vorbim atât de mult despre pensii, vreau să ne spuneţi: de câţi contribuabili şi pensionari dispune în prezent raionul?
–Situaţia nu e dintre cele mai bune, ba chiar mai rea decât se poate.
—Şi totuşi.
—Dacă numărul contribuabililor este cifrat la 8650 de oameni, apoi pensionarii alcătuiesc peste 13.750 oameni.
–Mulţumim pentru interviu.
Grigore TESLARU, „PRIER-INFO”.