Fiecare ne alegem profesia ,,țintind,, pentru anii de viață îndelungați – pentru a avea un loc de muncă și un mijloc de existență. Dar, printre numărul imens de profesii moderne, se numără cele care ne sunt cunoscute de multă vreme și au o semnificație culturală bogată. Acestea sunt profesii, în primul rând pentru suflet, și doar apoi – pentru bani! Și aceasta este munca unui meșter popular.
Meșteșugurile populare reprezintă procesul de creare a obiectelor realizate manual din diverse materiale aflate la îndemână. Meșterii folosesc tot ce le cade în mână: lut, lemn, frânghii, bucăți de pânză, ață, piele, pănușe de porumb, paie, lozie, nuiele de rachită. Autoexprimarea creativă nu are limite, de importanță majoră fiind simțul estetic al frumusului și autenticitate artistică. Munca unui artizan este un proces creativ complex, realizat manual, cu o anumită tehnică de execuție, bazată pe istoria, cultura și arta regiunii reprezentate. Fiecare creație a meșterilor este specială, unicală și originală! Astăzi, lucrurile create de ei sunt foarte populare și atrag atenția oamenilor, deoarece lucrările acestora sunt neobișnuite și create mai mult pentru amatorii luminați decât pentru consumul în masă. Turiștii sunt bucuroși să le procure în calitate de suvenire. Astăzi, artizanatul își ocupă locul său alături cu multe sfere ale muncii, făcându-i pe oameni fericiți și oferindu-le posibilitatea de a face ceea ce le place, în timp ce își câștigă și existența.
Arta populară tradițională reprezintă cea mai mare avuție spirituală, mărturisind talentul, culoarea și priceperea poporului moldovenesc, astăzi fiind o moștenire culturală și un viu exemplu de continuitate a tradiției. Principalele tipuri de meșteșuguri populare moldovenești sunt: țesutul manual, costumul național, croșetatul, olăritul, prelucrarea artistică a lemnului, precum și împletitul din paie, pănușe, lozie, nuiele de răchită. Datorită artei artizanale, se confecționează cele importante obiectele de uz casnic care determină și exprimă în mare măsură caracterul naţional al poporului moldovenesc. Ca exemplu covorul tradițional moldovenesc…cât de mult se distinge prin ornamentație bogată, colorată și foarte adâncă în sens (geometric, coloristic, zoomorf și antropomorf). Cum a fi „letopisețul cronic” care reflectă viața și cotidianul poporului nostru. Fiecare linie, fiecare model, combinație de culori, absolut totul este de mare importanță, căci fiecare își are semnificația sa! Iar costumul național este „ghidul” prin vremuri care redă istoria moldovenilor în limbajul broderiei, prin care meșterițele au reflectat modul de viață, scopul și interacțiunea etnică cu alte popoare. Toate acestea se transmit din generație în generație în mod autentic și reprezintă un adevărat tezaur al artei populare moldovenești.
În 1975 UNESCO, după o amplă muncă de cercetare, a aprobat Convenția Internațională, care se referă la salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, prin care organizația mondială a acordat atenție inclusiv cunoștințor și abilităților legate de meșteșugurile tradiționale, declarând ziua de 16 n
oiembrie drept Ziua Mondială a Artizanatului.
Cu acest prilej, în scopul dezvoltăii interesului cognitiv, pentru perpetuarea istoriei artei populare a raionului Ștefan Vodă, cât și pentru demonstrarea activităților centrelor meșteșugărești din regiunea noastră, au fost organizate în această zi expoziții tematice, etnografice și masterclass-uri. Pe 16 noiembrie, în centrele meșteșugărești raionale au început să funcționeze războaiele de țesut și olărit, care sunt în același timp exponate muzeale, demonstrând în mod evident oaspeților procesul de creare a unei opere ale meșterilor. Broderițele și-au întins prosoapele, fețele de masă și hainele brodate cu pricepere, iscusință, țesute și croșetate din cele mai fine ațe.
Raionul noastru înregistrează 50 de meșteri populari, care activează sub egida instituțiilor de cultură din raionul Ștefan Vodă. Lucrările multora din ei au fost expuse și prezentate în această zi. Unele dintre centre s-au bucurat și de oaspeți întâmpinați cu pâine și sare, evidențiind astfel semnificația evenimentului! Aș dori să remarc în special munca conducătorilor centrelor meșteșugărești din satele Olănești, Talmaza și Carahașani – Ludmila Pisarenco, Ana Corceac, Tatiana Pușcă, Elisaveta Pronoza și Galina Marinescu – active, creative, responsabile și foarte talentate! De asemenea, vreau să mulțumesc primarilor Eugeniu Prutean (s.Talmaza) și lurii Ostafii (s. Olănești) pentru sprijinul și inițiativa lor în desfășurarea sărbătorii!
La fel, în raion activează 10 centre artizanale – „Țărăncuța” – port popular/țesut (s.Carahasani); „Ametist” – croșetă panglici; „Fantezie” – croșeta și „Arta pănușii” – pănuse de porumb (s.Talmaza); „Lumea magică a meșteșugurilor” – mestesugărit modern și tradițional (s.Olanesti),“ Bunicuța Parascovia ”- țesutul covoarelor/prosoapelor /țolincelor (s.Ermoclia); „La Tatiana„ – fibre vegetale și „Trandafiri de Valentina„ – impletitul/croșetatul/cusutul/broderia artistică/arta dantelei/lucrări din hârtie și postav ș.a.(s.Tudora); “Vasilisa” – croseta/împletitul (s.Caplani); „Zehra” – păpuși populare mini (s.Ștefanesti). Acesta din urmă nu a participat la ediția curentă a Zilei Artizanatului din cauza plecării în lumea drepților a conducătorului. Regretata Anna Padurean a fost inima centrului și un meșter popular, creând mini-păpuși unice în stil național. Sperăm, că cineva va însuși tehnica de confecționare și va continua munca acestei femei talentate. Acest fapt ar demonstra încă o dată marea importanță a continuității tradițiilor și aptitudinilor transmise din generație în generație.
Fiecare dintre meșteșugurile populare ne aduce mai aproape de autenticitatea vieții de odinioară și de valorile pe care aceasta le înglobează, iar meșterii populari sunt făuritorii frumoaselor și nemuritoarelor tradiții care-și posedă profesia pentru suflet!
Victoria Arutiunean, specialist principal DCTST
