Întâlnirea din 29 aprilie curent între delegaţia Consiliului judeţean Dâmboviţa, România, şi conducerea raionului nostru, consilierii raionali şi şefii de direcţii şi secţii ale Consiliului raional, ale structurilor descentralizate în teritoriu, despre care v-am informat laconic în numărul precedent al ziarului, s-a desfăşurat într-o atmosferă degajată, prietenească – ca între nişte vechi şi bune cunoştinţe. Tonul binevoitor întâlnirii i-a fost imprimat de cuvântarea călduroasă de deschidere a dlui Nicolae Molozea, preşedintele raionului.
–Întâlnim astăzi, în incinta Consiliului raional, cu mare drag şi respect pe prietenii noştri din judeţul Dâmboviţa, cu care avem deja de câţiva ani relaţii de strânsă colaborare, a menţionat din start dl N. Molozea. Aş mai numi această colaborare foarte amicală, frăţească în cel mai frumos sens al cuvântului. Pentru că contează nu doar latura pragmatică a acestei relaţii prieteneşti. Spun asta deşi înţeleg cât de plăcute au fost vacanţele multor zeci şi zeci de elevi, preponderent din familiile defavorizate, în taberele de odihnă de pe minunatul plai dâmboviţean. Iar contribuţia esenţială a Consiliului judeţean Dâmboviţa, care numără milioane de lei, menită să schimbe radical în bine condiţiile de studii în liceul „Ştefan-Vodă” sunt în genere în afara oricărui preţ. Apropo, vreau să informez prietenii noştri din Dâmboviţa că lucrările de reparaţie decurg exact conform graficului, cu asigurarea calităţii respective. Avem toate motivele să sperăm că vom finaliza cu succes acest foarte important obiect pentru noi până la finele anului curent.
Apoi cuvântul i se oferi ex-preşedintelui raionului, dlui Valeriu Beril, consilier raional, care a menţionat în particular: „Mă bucur să constat că acele prime relaţii cu fraţii din România, pe care le stabileam pe timpul mandatului nostru de aflare la conducerea raionului, au căpătat aşa proporţii, de aceea înţeleg şi sprijin optimismul actualului preşedinte de raion. Această minunată intenţie de modernizare a liceului „Ştefan-Vodă” demonstrează că neam pe neam ajută, că sângele la sângele frăţesc se trage.”
Cuvinte de sinceră recunoştinţă a găsit şi dna Raisa Burduja, şefa direcţiei generale educaţie, deoarece până în prezent anume acest domeniu a avut cel mai mult de câştigat – şi prin odihna copiilor, şi în urma reparaţiei liceului „Ştefan-Vodă”. Dna Burduja a propus aprofundarea colaborării şi pe alte aspecte, ţinând cont de nivelul calitativ al învăţământului în România.
Emoţionante cuvinte de mulţumire oaspeţilor dragi a pronunţat dna Elena Corniţel, managerul liceului „Ştefan-Vodă”, care a menţionat în particular că îmbunătăţirea condiţiilor de studii, dar şi cele de la căminul liceului au transformat această instituţie de învăţământ în cea mai atractivă din raion. Astfel, din cei mult peste 600 de elevi circa 230 sunt din localităţile raionului – şi nu doar liceeni, ci şi elevi din clasa a cincea.
În aceeaşi cheie a recunoştinţei şi frăţiei a fost realizată şi luarea de cuvânt a dlui Ion Ţurcan, secretarul Consiliului raional Ştefan-Vodă, care s-a întors recent din judeţul Prahova, de la o amplă reuniune a euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, la care au participat conducătorii raioanelor din Moldova: „Şi în cadrul reuniunii, şi în vizita la Guvernul României am simţit peste tot o atmosferă de căldură frăţească, o tendinţă absolut sinceră de a ajuta Republica Moldova. Apropo, s-a propus ca euroregiunii „Siret-Prut-Nistru” să i se atribuie statut de entitate publică, astfel deschizându-se accesul la finanţare din Bugetul de Stat al României pentru judeţele, localităţile din România şi Republica Moldova. Noi toţi din Moldova ne-am exprimat adânca noastră recunoştinţă pentru tot ce face România pentru binele poporului nostru.”
În mod firesc a fost ascultată cu maximă atenţie luarea de cuvânt a dlui Adrian Ţuţuianu, căruia îi revine un rol deosebit în stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale între Consiliul judeţean Dâmboviţa şi Consiliul raional Ştefan-Vodă.
–Rămân ferm în convingerea mea pe care am exprimat-o la întâlnirea noastră precedentă din Ştefan-Vodă: drumul nostru e comun, el coincide cu drumul spre integrare europeană, a punctat senatorul A. Ţuţuianu. Parlamentul şi Guvernul României va continua să sprijine R. Moldova. Şi ca o primă dovadă vă informez că este deja hotărât să fie acordate Republicii Moldova, mai exact instituţiilor de învăţământ 100 de microbuze, iar pentru şcolile din România – niciunul. Unităţile administrativ-teritoriale din România vor avea posibilităţi oferite de Legea finanţelor publice, la nivel de Consilii judeţene şi raionale, de comune, să sprijine financiar localităţile din Moldova. De aceea am să-l rog pe dl preşedinte Nicolae Molozea să găsim localităţi din raionul Ştefan-Vodă pentru a se înfrăţi fiecare cu una dintre cele 89 de localităţi din judeţul Dâmboviţa. Sper, de asemenea, că vom realiza schimbul practic de experienţă între cadrele didactice. Vă invităm şi la vestitul festival „Ion Dolănescu” cu o formaţie din Ştefan-Vodă. Vreau să vă asigur pe final că de fiecare dată când are să vină o delegaţie din Dâmboviţa la Ştefan-Vodă am să mă străduiesc să vin şi eu pentru că vă iubesc şi vă respect sincer.
Prezenţa a ascultat cu multă atenţie şi alocuţiunea actualului preşedinte al Consiliului judeţean Dâmboviţa, dlui Alexandru Oprea.
–Mi-am dorit numaidecât să vin la Ştefan-Vodă pentru a identifica perspectivele aprofundării colaborării noastre. Apropo, vă garantez că vom asigura finanţarea completă a reparaţiei liceului „Ştefan-Vodă”, precum şi pentru odihna copiilor din raionul d-voastră, a subliniat dl A. Oprea. O să analizăm direcţiile colaborării noastre de perspectivă. Mă bucură faptul că la d-voastră este înţeleasă necesitatea perfecţionării sistemului educaţional, iar noi am putea să vă fim de folos în ceea ce se referă la îmbunătăţirea procesului educaţional, deoarece progresele României la acest capitol sunt recunoscute în plan european. Noi investim mult în educaţie, aşa încât au fost îndreptate 15 mln. euro pentru orăşelul studenţesc al Universităţii noastre, care se află printre primele opt instituţii din ţară la capitolul calitatea studiilor. Şi în medicină au fost investite peste 20 mln. euro – tot bani europeni. Vom avea cea mai mare fabrică de producere a maşinilor de spălat rufe, cuptoare cu microunde – este o investiţie de circa 200 mln. euro, cu peste patru mii locuri de muncă şi va fi cea mai modernă şi mai mare întreprindere de acest fel din Europa. Adică putem găsi mai multe puncte de colaborare spre binele reciproc.
În cadrul unor discuții neoficiale, ce au precedat această întâlnire, oaspeților din România le-a fost solicitată părerea privind vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova. Oaspeţii foarte diplomatic şi delicat s-au expus în favoarea vectorului european, cu ajutorul şi prin România. Dar era evidentă îngrijorarea confraţilor din Dâmboviţa de preferinţă oarecum în creştere spre vectorul estic, prorus. Nu au dat o apreciere numaidecât negativă acestei tendinţe, dar s-au străduit cu exemple concrete din judeţul lor să demonstreze avantajele net superioare ale integrării europene. În această ordine de idei a fost firească propunerea dlui Nicolae Molozea de participare în deplină componenţă a Consiliului raional Ştefan-Vodă la o şedinţă a Consiliului judeţean Dâmboviţa – şi pentru schimb de experienţă, şi pentru a cunoaşte preocupările de amploare europeană. Iar înfrăţirea a cât mai multe localităţi din raionul nostru cu comune din judeţul Dâmboviţa vor permite la un număr tot mai mare de oameni să cunoască realităţile româneşti şi preocupările acestei ţări, pentru care de pe drumul european nu există cale întoarsă.
Valeriu GAJU, ziarul „PRIER-info”
